Business criminal în Transnistria! Nantoi: Guvernările corupte, legate ombilical de ruși, au vulnerabilizat Moldova

28 Aug. 2022, 19:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Aug. 2022, 19:21 // Actual //  bani.md

Guvernările de la Chișinău, corupte până în măduva oaselor și penetrate de agentura rusească, foarte repede au transformat această problemă, vitală pentru viitorul R. Moldova, într-o acoperire a businessului criminal realizat prin această zonă gri. Dacă vorbim despre această agentură rusească, ei au avut grijă ca Republica Moldova să nu-și asigure securitatea energetică și noi să fim dependenți de centrala de la Cuciurgan, unde pretinsa datorie față de Gazprom deja atinge cifre astronomice de 8 miliarde de dolari, declară într-un interviu pentru Radio Chișinău, deputatul Oazu Nantoi.

Potrivit lui, Republica Moldova până în prezent n-am avut conexiunea cu rețelele energetice din UE, pe la Vulcănești, de-abia acum s-a pornit… Dacă vorbim de alte aspecte, clasa politică, guvernările de la Chișinău au acceptat docil toate capcanele puse de Federația Rusă”.

„După 24 februarie, am cunoscut fapte concrete când unele persoanele (înrolate din GOTR) au preferat să rezilieze contractele și să se refugieze pe malul drept. După 24 februarie s-a triplat numărul celor din stânga Nistrului care solicită cetățenia R. Moldova și atunci când în stânga Nistrului cineva a lansat zvonurile cum că va avea loc mobilizarea, am văzut cozile la punctele de trecere, oamenii încercau să se refugieze pe malul drept, deoarece pentru cei din stânga Nistrului, Republica Moldova este o insulă a stabilității, predictibilității, respectării drepturilor și securității”, spune Nantoi.

Deputatul afirmă că, ceea ce se numește conflict transnistrean, avanpost rusesc – lucrurile s-au schimbat demult.

„328 de mii de locuitori din stânga Nistrului au cetățenia R. Moldova, toți agenții economici de acolo activează numai grație cedărilor unilaterale din partea Chișinăului care le eliberează certificate și documente vamale, fără ca ei să plătească un ban în bugetul R. Moldova, aici avem multe de vorbit… Dar, războiul din Ucraina trebuie să ne trezească. Trebuie să ne dăm seama, clasa politică, societatea civilă, că e timpul să renunțăm la „somnul cel de moarte” în raport cu problema din stânga Nistrului și să ne ocupăm de reîntregirea R. Moldova…”, a punctat Nantoi.

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 07:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Ian. 2026, 07:44 // Actual //  Ursu Victor

Economistul Radu Georgescu critică noua taxă de 25 de lei introdusă de Guvernul României pentru bunurile achiziționate de pe platformele Temu și Shein, și califică măsura drept una ruptă de realitatea economică și fiscală.

Într-o analiză publicată după ce a fost contactat de mai mulți jurnaliști, Georgescu afirmă că taxa, aplicată de la 1 ianuarie, este practic imposibil de colectat. Motivul principal ține de circuitul logistic al mărfurilor: produsele Temu și Shein ajung mai întâi pe aeroporturi din Ungaria, unde sunt vămuite la intrarea în Uniunea Europeană. Ulterior, acestea sunt transportate în România sub forma unor livrări intracomunitare.

„Transporturile dintre Ungaria și România sunt livrări intracomunitare, exact ca orice schimb de bunuri între două state UE. Nu mai vorbim de importuri”, explică economistul.

Potrivit acestuia, Guvernul a transferat responsabilitatea colectării taxei către firmele de curierat, însă acestea nu au nici pârghii legale, nici mecanisme contabile pentru a încasa cei 25 de lei. Bunurile sosesc „la grămadă”, ca livrări intracomunitare, fără posibilitatea de a fi tratate individual ca importuri supuse taxării.

Georgescu ridică și o problemă de competență în aparatul guvernamental, întrebând retoric dacă există „vreun contabil” care să cunoască diferența dintre un import și o livrare intracomunitară sau dacă cineva a completat vreodată o Declarație Vamală de Import (DVI).
„Temu și Shein nu vor plăti nimic. Iar curierii nu au de unde să ia acești bani. Contabilii zâmbesc când văd astfel de măsuri, pentru că nu au nicio legătură cu realitatea economică”, concluzionează economistul.