CA reconfirmă dreptul Timbrus de a folosi toponimul Purcari. „Consiliul Concurenței a acționat coordonat”

Curtea de Apel Chișinău a confirmat dreptul companiei „Timbrus Purcari Estate” SRL de a folosi toponimul „Purcari” în numele companiei și a vinurilor pe care le produce, respingând pe data de 7 iunie 2021 învinuirile aduse de Consiliul Concurenței și de către compania ÎM „Vinăria Purcari” SRL, privind concurența neloială.

„Hotărârea în cauză este o nouă dovadă a faptului că decizia Consiliului Concurenței din data de 03.12.2020, cu referire la activitatea companiei «Timbrus Purcari Estate» SRL, nu are nici o legătură cu statul de drept, încalcă principiile de libertate a comerţului şi activităţii de întreprinzător, prevăzute în articolul 126 din Constituția Republicii Moldova”, se arată în cadrul unui comunicat emis de compania «Timbrus Purcari Estate» SRL.

Reprezentanții companiei consideră că IM «Vinăria Purcari» SRL, prin intermediul Consiliul Concurenței, a încercat să restricționeze drepturile «Timbrus Purcari Estate» SRL de a utiliza toponimul «Purcari» pe produsele sale.

În acest context, compania «Timbrus Purcari Estate» SRL, apreciază acțiunile IM «Vinăria Purcari» SRL și decizia părtinitoare a Consiliului Concurenței ca fiind, nimic altceva, decât o încercare de monopolizare a denumirii geografice «Purcari» și de eliminare a concurentului său.

Analizând acțiunile Consiliului Concurenței și IM «Vinăria Purcari» SRL, presupunem că toate evenimentele întâmplate au caracter concertat și coordonat.

„În acest sens, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la faptul, că o instituție de stat importantă, mai exact Consiliul Concurenței, conceput să lupte împotriva monopolurilor, de fapt contribuie, prin abuz, la crearea unui astfel de monopol, interzicând companiei «Timbrus Purcari Estate» SRL, care activează strict în cadrul legal și care are toate drepturile legale și permisiunile de rigoare, din partea organelor de stat, pentru utilizarea denumirii geografice «Purcari» în activitățile sale.”, se mai scrie în comunicat.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.