Preşedintele rus Vladimir Putin a dispus marţi plata unei prime pentru militari şi membrii forţelor de ordine, la o săptămână după un ajutor acordat pensionarilor, în contextul în care în mai puţin de o lună vor avea loc alegeri legislative.
Aceste categorii ale populaţiei aparţin electoratului tradiţional al Rusiei Unite, partidul la putere, confruntat cu erodarea popularităţii sale pe fondul scăderii nivelului de trai din 2014, împreună cu revenirea inflaţiei în ultimele luni, notează France Presse, conform Agerpres.
Toţi militarii şi poliţiştii vor primi în septembrie un bonus de 15.000 de ruble (170 de euro), conform decretelor publicate de Kremlin după anunţuri făcute în acest sens de preşedintele rus săptămâna trecută, la un congres al Rusiei Unite.
El a decretat deja plata unui ajutor de 10.000 de ruble (110 euro) către pensionari.
Numărul beneficiarilor nu a fost comunicat, însă Rusia numără aproximativ 42 milioane de pensionari şi cel puţin 1,7 milioane de poliţişti, militari şi membri ai gărzii naţionale.
Potrivit lui Andrei Makarov, un responsabil al camerei inferioare a Parlamentului care se ocupă de buget, citat de agenţia Interfax, aceste anunţuri vor costa peste 500 miliarde de ruble, adică 5,77 miliarde de euro.
Preţurile de consum au început să crească în Rusia în martie 2020, în plină pandemie. Fenomenul s-a accelerat apoi odată cu redresarea economică, erodând în continuare puterea de cumpărare a ruşilor, începută în 2014, odată cu sancţiunile occidentale ce au lovit ţara după anexarea Crimeii ucrainene.
Între stagnare economică şi scandaluri repetate de corupţie, partidul Rusia Unită obţine acum, potrivit institutului de sondare Vtsiom, apropiat autorităţilor, 27,3% din opiniile favorabile. Un nivel ce contrastează cu încrederea de 62,2% în Putin.
Vocile critice faţă de Kremlin, care ar fi putut profita de nemulţumire, au suferit în paralel o ofensivă din partea puterii pe măsură ce se apropie alegerile, notează AFP. Autorităţile au desfiinţat mişcarea opozantului încarcerat Aleksei Navalnîi, ale cărui organizaţii au fost clasificate drept “extremiste” şi site-urile lor blocate. Mulţi dintre membrii acestora au fost excluşi de la urne sau constrânşi la exil. Mai multe publicații independente şi ONG-ul “Golos”, specializat în supravegherea alegerilor, au fost recent clasificate drept “agenţi ai străinătăţii”, un statut controversat ce le complică serios funcţionarea.
