Cadoul lui Putin pentru poliţişti şi militari, înaintea alegerilor legislative

Preşedintele rus Vladimir Putin a dispus marţi plata unei prime pentru militari şi membrii forţelor de ordine, la o săptămână după un ajutor acordat pensionarilor, în contextul în care în mai puţin de o lună vor avea loc alegeri legislative.

Aceste categorii ale populaţiei aparţin electoratului tradiţional al Rusiei Unite, partidul la putere, confruntat cu erodarea popularităţii sale pe fondul scăderii nivelului de trai din 2014, împreună cu revenirea inflaţiei în ultimele luni, notează France Presse, conform Agerpres.

Toţi militarii şi poliţiştii vor primi în septembrie un bonus de 15.000 de ruble (170 de euro), conform decretelor publicate de Kremlin după anunţuri făcute în acest sens de preşedintele rus săptămâna trecută, la un congres al Rusiei Unite.

El a decretat deja plata unui ajutor de 10.000 de ruble (110 euro) către pensionari.

Numărul beneficiarilor nu a fost comunicat, însă Rusia numără aproximativ 42 milioane de pensionari şi cel puţin 1,7 milioane de poliţişti, militari şi membri ai gărzii naţionale.

Potrivit lui Andrei Makarov, un responsabil al camerei inferioare a Parlamentului care se ocupă de buget, citat de agenţia Interfax, aceste anunţuri vor costa peste 500 miliarde de ruble, adică 5,77 miliarde de euro.

Preţurile de consum au început să crească în Rusia în martie 2020, în plină pandemie. Fenomenul s-a accelerat apoi odată cu redresarea economică, erodând în continuare puterea de cumpărare a ruşilor, începută în 2014, odată cu sancţiunile occidentale ce au lovit ţara după anexarea Crimeii ucrainene.

Între stagnare economică şi scandaluri repetate de corupţie, partidul Rusia Unită obţine acum, potrivit institutului de sondare Vtsiom, apropiat autorităţilor, 27,3% din opiniile favorabile. Un nivel ce contrastează cu încrederea de 62,2% în Putin.

Vocile critice faţă de Kremlin, care ar fi putut profita de nemulţumire, au suferit în paralel o ofensivă din partea puterii pe măsură ce se apropie alegerile, notează AFP. Autorităţile au desfiinţat mişcarea opozantului încarcerat Aleksei Navalnîi, ale cărui organizaţii au fost clasificate drept „extremiste” şi site-urile lor blocate. Mulţi dintre membrii acestora au fost excluşi de la urne sau constrânşi la exil. Mai multe publicații independente şi ONG-ul „Golos”, specializat în supravegherea alegerilor, au fost recent clasificate drept „agenţi ai străinătăţii”, un statut controversat ce le complică serios funcţionarea.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.