IMPRESIONANT! A lăsat cea mai mare parte a AVERII unui valet din hotelul unde se odihnea. Nu trebuie să mai muncească

Un valet turc a povestit cum un client britanic de la hotelul său i-a lăsat o „mică avere” după ce a decedat. După ce a vizitat în fiecare an hotelul Korumar Hotel De Luxe din cartierul Aydin din Kușadasi, un oraș portuar în vestul Turciei, la Marea Egee, britanicul Charles George Courtney din Hastings, Regatul Unit, a început o prietenie apropriată cu valetul hotelului, Taskin Dasdan, scrie dailymail.

Când Charles a decedat la începutul lui 2021, iar familia sa a fost surprinsă să afle că cea mai mare parte a averii sale va merge la valetul turc, Taskin, cu moșteniri minore pentru alți membri ai hotelului, scrie Aleph News.

Taskin a spus pentru Turiz Majansi: „Ne-a tratat ca și cum am fi făcut parte din familia lui. A contribuit chiar și la educația copiilor mei… Bineînțeles că am fost emoționați”.

Taskin a precizat că este valet la același hotel încă din 1990 și că îl cunoaște pe Charles, de mult timp. Acesta a spus că britanicul își petrecea vacanțele la hotel în fiecare an, unde l-a găsit pe Taskin, care, potrivit acestuia, avea un talent deosebit pentru a-și face vizitatorii să se simtă în largul lor.

El a spus că a depus toate eforturile pentru a-l face să se simtă în largul său și ca un membru al familiei, așa cum făcea cu toți vizitatorii.

Taskin a afirmat pentru Bayez Gazete: „La hotel, îi tratăm pe toți în mod egal, îi tratăm ca pe o familie, nu ca pe niște turiști”.

Acesta a continuat să spună că știa deja că Charles era bun, întrucât bătrânul britanic îi oferise la un moment dat bani pentru școlarizarea copiilor săi, lucru pentru care îi era destul de recunoscător, în ciuda faptului că nu se așteptase la ceva.

Atunci când Charles a murit anul acesta, la o dată neprecizată, rudele sale au fost surprinse să afle că britanicul a lăsat prin testamentul său cea mai mare parte a averii sale lui Taskin, dar și cu moșteniri minore pentru alți membri ai hotelului.

Din câte se pare, suma mare de bani reprezintă cea mai mare parte a moștenirii lui Charles. Taskin a aflat pentru prima dată despre bani atunci când hotelul a fost sunat de oficiali britanici care doreau să vorbească cu unii dintre angajați. Taksim a recunoscut că a rămas șocat când i s-a spus despre acest lucru, afirmând: „Am primit un telefon din Anglia, după ce Charles a murit, în care ni s-a spus că ne-a lăsat o mare parte din moștenirea sa”.

În cadrul unui interviu acordat presei locale, Taskin a spus că suma consistentă a inclus și unele sume mai mici pentru colegii săi de hotel și că nici el și nici ei nu știau că sunt la rând pentru ceva. Suma de bani lăsată de britanic nu a fost dezvăluită, deși se crede că este suficientă pentru ca turcul să nu mai muncească niciodată. Taskin, pe de altă parte, a afirmat că îi place atât de mult meseria sa, încât intenționează să rămână în funcție. El a mai spus că, deși apreciază oferta, se bucură de munca sa, deoarece îi permite să întâlnească oameni din întreaga lume.

Charles a dormit de fiecare dată în camera 401, care acum este cunoscută sub numele de ”Camera lui Charlie”, conform lui Taskin, și le amintea mereu angajaților hotelului de britanicul care a trecut de la statutul de oaspete la cel de membru al familiei hotelului.

#hotel #testament #odihna #mostenire #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.