Cadrul legal pentru companiile Fintech. Vezi ce pași trebuie să urmeze pentru a activa în conformitate cu legea

Transformarea digitală este o prioritate pentru afacerile care, încă, nu au reușit să migreze în mediul online. Pentru ca întreprinderile să-și poată continua activitatea, industria serviciilor financiare creează soluții revoluționare de dezvoltare digitală și scalare a business-ul mai aproape de clienți și consumatori. Iar ideile inovative să fie realizate cu succes, domeniul fintech trebuie să cunoască și să înțeleagă suficient de bine cadrul legal de desfășurare a activității, dar și pașii pe care trebuie să-i urmeze pentru a munci în conformitate cu normele legislative. Din acest motiv, dar și pentru a constitui punți de conexiune dintre cele două industrii, Fintech Moldova alături de partenerii săi Bivol Soțchi & Partners organizează o serie de evenimente dedicate sectorului fintech. Sesiunile se vor desfășura online, lunar, fiind realizate cu susținerea partenerilor externi de dezvoltare USAID și ambasada Suediei, în cadrul proiectului TEKWILL.

Subiectele care urmează a fi abordate vizează cadrul legal de reglementare, legile care prevăd funcționarea afacerilor de tip fintech dar și cele anti-spălare de bani, date personale și GDPR, eKYC și modalități de identificare la distanță, precum și instituțiile reglementatoare a activităților financiare.

Ana Chirița, Directoarea Proiectului TEKWILL:

„Digitalizarea afacerilor și a serviciilor în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii va permite companiilor să se alinieze la schimbările care au loc la nivel global. Proiectele pe care Tekwill le desfășoară sunt destinate tocmai acestor procese de transformare digitală. Mai mult, inițiativele noastre vin să conecteze startupurile și să le ofere posibilitatea de a obține cunoștințe, schimb de experiență și acces la o rețea mare de profesioniști din domeniu. Proiectul Fintech Moldova reprezintă o demonstrație în acest sens, prin care noi vom continua să instruim și să ajutăm întreprinderile în calea lor spre dezvoltare.”

Ștefan Nistor, coordonator Fintech Moldova:

„Pentru ca companiile și startup-urile fintech noi din țară să poată activa în conformitate cu legea este important să existe, în primul rând, o bună înțelegere a limitelor și oportunităților pe care le oferă cadrul regulatoriu din Moldova. Un guideline clar al cadrului de reglementare pentru industria Fintech ar putea sprijini dezvoltarea unui sistem financiar digitalizat și robust, precum și ar putea deschide calea pentru mai multe inovații și soluții financiare. Aceste 6 webinare organizate de Fintech Moldova vin să ofere baza de cunoștințe necesară celor care sunt interesați în industria tehnologiilor financiare.”

Ce spune legislația despre industria Fintech

În cadrul primului webinar din seria celor 6 evenimente online reprezentanții companiei Bivol Soțchi & Partners au venit cu o prezentare introductivă despre cadrul legal tangent industriilor financiare și fintech pe care companiile trebuie să-l cunoască. Aceștia au relatat despre legile Anti Spălare de Bani (AML), Crowdfunding, Open Banking și eKYC.

Industria Fintech reprezintă punctul de legătură dintre instituțiile financiare cu tehnologiile informaționale. Mișcarea „fintech” vine din două direcții: prima reprezintă instituțiile financiare deja existente și care sunt licențiate, precum bănci, instituții de creditare nebancară, companii de asigurări, servicii de plată, societăți de investiții etc, iar cea de-a doua – sunt dezvoltatorii IT și startup-urile din domeniul tehnologiilor informaționale.

Andrei Bivol, partener Bivol Soțchi & Partners:

„Instituțiile financiare care beneficiază de autorizații și licențe de activitate și doresc să-și digitalizeze afacerile o pot face simplu, fără a întâmpina complicații legislative. Situația este mai complicată pentru companiile IT care nu dețin licență de prestare a serviciilor financiare, dar vor să genereze soluții digitale pentru sectorul fintech. Din acest motiv, este necesar să cunoască cu exactitate care sunt normele legislative ce reglementează activitatea financiară și cum să procedeze pentru a activa conform legislației în procesul de dezvoltare și implementare a soluțiilor inovative pentru sectorul financiar..”

Reprezentații Bivol Soțchi & Partners au menționat că în legistația RM există lacune și la capitolul finanțării participative – crowdfundingul bazat pe împrumuturi dar și cel bazat pe investiții. Din acest motiv, companiile licențiate în diferite domenii de activitate nu pot presta servicii de banking, iar parteneriatele cu companiile financiare care dețin licențe în domeniul financiar reprezintă o soluție în acest sens.

Pentru a oferi posibilitatea de a înlesni activitatea financiară, în prezent, Guvernul a publicat un proiect de lege cu privire la serviciile de finanțare participativă dar și un pachet de modificări legislative pentru digitalizarea economiei, care urmează a fi aprobate.

Inna Soțchi, partener Bivol Soțchi & Partners:

„Avem speranța că proiectele de legi propuse spre aprobare de către Guvern cu privire la digitalizarea economiei RM vor elimina carențele din sistem, oferind posibilitatea companiilor tehnologice să-și dezvolte nestingherit activitatea. Un alt aspect important reprezintă politicile AML de reglementare. În Republica Moldova, autoritățile cu funcții de supraveghere sunt Banca Națională a Moldovei, Comisia Națională a Pieții Financiare și Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Deși acești regulatori supraveghează domenii paralele de activitate, atribuțiilor lor în domeniul AML se pot suprapune. Start-up-urile din domeniul fintech trebuie să identifice punctual regulatorii care le supraveghează activitatea și să depună o diligență sporită în vedere elaborării unor politici interne de KYC și AML conform legii.”

O altă recomandare și politică instituită la nivel european și care este obligatorie pentru anumite genuri de activitate financiară este KYC. Aceasta reprezintă toate procesele unei companii care verifică identitatea clienților săi pentru a preveni spălarea banilor, furtul de identitate, frauda finanaciară și finanțarea terorismului.

Evenimentele pe diferite tematici de compliance și regulatory framework stabilite pentru sectorul financiar din Moldova se vor desfășura în penultima zi de joi a lunii, până în luna octombrie inclusiv și sunt realizate de Fintech Moldova, cu susținerea partenerilor externi de dezvoltare USAID și ambasada Suediei, în cadrul proiectului TEKWILL.

Lista webinarilor viitoare poate fi văzută pe site-ul Fintech Moldova (fintech.md) și pot fi urmărite pe pagina de Facebook Fintech Moldova.

#FinTech #Tekwill

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetului federal al Rusia a ajuns la 3,449 trilioane de ruble (circa 1,5% din PIB) în primele două luni ale anului 2026, potrivit datelor preliminare publicate de Ministerul Finanțelor al Federației Ruse, scrie THE INSIDER.

Suma este cu 1,032 trilioane de ruble mai mare decât deficitul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, în doar ianuarie–februarie, autoritățile au consumat deja aproximativ 91% din deficitul bugetar planificat pentru întregul an, estimat la 3,786 trilioane de ruble.

Veniturile au scăzut puternic din cauza petrolului
Veniturile bugetului federal au scăzut în primele două luni ale anului cu 10,8% în ritm anual, până la 4,767 trilioane de ruble. Cea mai mare scădere a fost înregistrată la veniturile din petrol și gaze, care s-au redus aproape la jumătate, până la 826 miliarde de ruble.

Ministerul Finanțelor explică această evoluție prin scăderea prețurilor internaționale la petrol. Pentru calculul taxelor, prețul mediu al petrolului Urals a fost de 41 de dolari pe baril în ianuarie și 44,6 dolari în februarie, mult sub nivelul de 59 de dolari pe baril prevăzut în buget.

Pentru a acoperi deficitul generat de veniturile mai mici din petrol și gaze, autoritățile au utilizat resurse din Fondul Național de Bunăstare al Rusiei.

În schimb, veniturile non-petroliere au crescut cu 4,1%, ajungând la 3,942 trilioane de ruble.

Cheltuielile bugetare au totalizat 8,216 trilioane de ruble în perioada ianuarie–februarie, cu 5,8% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Autoritățile susțin că nivelul ridicat al cheltuielilor este explicat prin „finanțare anticipată”, care presupune semnarea rapidă a contractelor și plata unor avansuri pentru anumite proiecte, și afirmă că acest lucru nu ar trebui să afecteze parametrii bugetari planificați pentru întregul an.

Potrivit agenției Reuters, care citează surse apropiate de Ministerul Finanțelor, guvernul rus analizează deja reducerea unor cheltuieli bugetare cu aproximativ 10%, în special a celor considerate „neesențiale”.

Reducerile nu ar urma să afecteze cheltuielile militare și programele sociale, precum salariile angajaților din sectorul public și plățile sociale. În schimb, ar putea fi amânate sau reduse unele proiecte de infrastructură, inclusiv construcția și reparația drumurilor.

De asemenea, Reuters relatează că Vladimir Putin a convocat în februarie o ședință nocturnă la Kremlin cu membrii guvernului pentru a discuta situația bugetară. După această întâlnire, ministrul finanțelor Anton Siluanov a anunțat intenția de a reduce așa-numitul „preț de referință” al petrolului, stabilit în prezent la 59 de dolari pe baril, peste care veniturile suplimentare din hidrocarburi sunt direcționate către fondul de rezervă.

În urmă cu un an, partea lichidă a Fondului Național de Bunăstare a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii șase ani. Analiștii avertizau că, dacă prețul petrolului rusesc se menține în intervalul 45–47 dolari pe baril, fondul ar putea fi epuizat în aproximativ un an.