Sunt dornici să se lanseze în afaceri. Aproape 1000 de persoane participă la cursurile organizate de ODIMM

04 Iun. 2021, 12:35
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Dumitrita Culiuc
04 Iun. 2021, 12:35 // Bănci şi Finanţe //  Dumitrita Culiuc

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) organizează gratuit cursuri de educație financiară prin intermediul programelor „START pentru TINERI” și „Femei în Afaceri”. La aceste cursuri participă circa 1000 de persoane, dornice să se lanseze în lumea afacerilor.

Directorul general ODIMM, Iulia Costin a asigurat participanții că aceștia vor avea parte de suport consultativ pentru a-și definitiva planurile de afaceri.

„Cunoștințele antreprenoriale sunt foarte importante pentru a pune bazele unei afaceri de succes. Ne bucură interesul sporit al tinerilor și femeilor din toată țara pentru domeniul antreprenorial. Sunt sigură că aceste instruiri vor fi un adevărat sprijin și vă vor oferi șanse reale pentru inițierea și dezvoltarea propriilor afaceri”.

Majoritatea participanților la cursuri sunt tineri. 624 de tineri își vor testa creativitatea și abilitățile antreprenoriale în cadrul Etapei I a programului „Start pentru tineri” – Identificarea ideilor de afaceri – Hackathon. Tinerii au fost repartizați în 6 grupe și timp de 2 zile vor fi ghidați de o echipă de mentori în devoltarea ideilor de echipă, însușirea principiilor de bază ale gândirii în afaceri și fundamentarea unui start-up de succes. Hackathoanele vor fi urmate de cursuri de formare antreprenorială pentru tinerii, care doresc să lanseze o afacere proprie.

De asemenea, alte 335 de femei, timp de 6 zile, vor fi școlarizate în regim online cu regulile de capătâi din domeniul antreprenoriatului. Instruirile vor ajuta femeile cu spirit antreprenorial să își contureze ideile de afaceri pe care, ulterior, le vor transforma în planuri de afaceri pentru a concura la componenta finanțare.

Instruirile vor viza următoarele tematici: 

• Înregistrarea companiei și gestionarea capitalului uman; 

• Planificarea afacerii;

• Gestiunea financiară a afacerii;

• Finanțarea afacerii;

• Marketing și vânzări (inclusiv on-line marketing);

• Contabilitatea întreprinderii și tipuri de rapoarte.

În anul 2020, prin intermediul celor două Programe de suport în afaceri, au fost instruiți 930 de persoane, dintre care 645 de tineri și 295 de femei. 

Realitatea Live



18 Iun. 2021, 18:17
 // Categoria: Actual // Autor:  Dumitrita Culiuc
18 Iun. 2021, 18:17 // Actual //  Dumitrita Culiuc

Conform datelor statistice publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), economia națională a intrat pe o traiectorie ascendentă în trimestrul I al anului curent: produsul intern brut (PIB) a însumat 46,5 miliarde lei și a înregistrat o creștere reală de 1,8%. Relansarea activității investiționale, a consumului intern și a activității economice în sectorul real al economiei sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere.

Potrivit BNS, relansarea economică s-a simțit cel mai mult în domeniile:

  • comerțul cu ridicata și cu amănuntul (+0,7% contribuție la PIB);
  • industria prelucrătoare (+0,6% contribuție la PIB);
  • informații și comunicații (+0,4% contribuție la PIB);
  • tranzacții imobiliare (+0,4% contribuție la PIB);
  • construcții (+0,4% contribuție la PIB);
  • producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,3% contribuție la PIB) etc.

Evoluția pozitivă a comerțului interior cu amănuntul și a comerțului cu servicii prestate populației, indică o îmbunătățire a cererii din partea populației, generând o creștere de 4,5% a Valorii Adăugate Brute (VAB).

Sectorul industrial a revenit pe un trend ascendent în trimestrul I 2021 și a avut un rezultat de +6,1% a VAB. Cel mai mare impact pozitiv asupra creșterii sectorului industrial, precum și, în aceeași măsură, unele ramuri ale industriei prelucrătoare: industria ușoară, fabricarea de mobilă, produse din minerale nemetalice, mașini, utilaje și echipamente etc. l-a avut sectorul energetic.

O evoluție pozitivă a înregistrat și activitatea de construcții. În acest domeniu s-a înregistrat o creșterea de 5,5% datorită majorării cu 13,5% a volumului de lucrări de construcții noi și cu 18,6% a lucrărilor de întreținere și reparații curente. De asemenea, a sporit volumul lucrărilor de construcții în clădiri rezidențiale cu 16,6% și a lucrărilor de construcții inginerești cu 15,7%.

În primul trimestru, sectorul IT a înregistrat o creștere de 6,5% datorită relansării cererii pentru serviciile IT și serviciile informatice, politicilor favorabile dezvoltării sectorului, în special, regimului fiscal distinct în care operează rezidenții parcului virtual  „Moldova IT Park” etc.

Majorarea consumului intern și a importurilor au determinat încasări mai mari din impozite și taxe pe mărfuri și servicii la Bugetul public național și, prin urmare, creșterea de 8,6% a Impozitelor nete pe produse au generat un impact de 1,2% la PIB.

Potrivit informațiilor, creșterea PIB a fost impulsionată de activitatea investițională și de consumul populației. Sporirea cererii interne a favorizat creșterea importurilor de bunuri și servicii cu 7,1% (în termeni reali). În același timp exporturile au scăzut cu 12,3%. Respectiv, exportul net a avut o influență negativă și a sustras 8,2% din creșterea PIB.

Evoluția pozitivă a activității investiționale a fost determinată de un șir de factori, printre care îmbunătățirea condițiilor de creditare a economiei, continuarea proiectelor investitorilor străini, a proiectelor de infrastructură, procurarea de către stat a mijloacelor de transport urban public și transport medical asistat de urgență. În acest sens, formarea brută de capital fix a crescut cu 14,2% și a contribuit cu 2,9% la PIB.

În acest trimestru a crescut consumul populației cu 2,8% creștere și +2,4% contribuție la PIB), ca rezultat al creșterilor veniturilor disponibile (veniturilor salariale, transferurilor de mijloace bănești din străinătate efectuate de persoanele fizice prin bănci), precum și a îmbunătățirii sentimentului de încredere a consumatorilor în starea actuală a economiei și în perspectivele de creștere economică în urma atenuării consecințelor pandemiei.