Cafeaua, ar putea deveni un LUX. Asistăm la prețuri RECORD, cele mai mari din ultimul deceniu

Prețurile la cafeaua Arabica, cea mai consumată, au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Majorările sunt cauzate de mai mulți factori, în special de recolta slabă.

Cotațiile actuale sunt duble față de cele înregistrate cu un an în urmă. În ultima perioadă s-au văzut mai multe semne că vor fi recoltele slabe ale principalilor producători, Brazilia şi Columbia, anunță Bloomberg.

Consultanții atrag atenția că Brazilia va avea o recoltă slabă și în 2022, iar stocurile de cafea la producători sunt insuficiente.

Preţurile locale în Brazilia şi Columbia au ajuns deja la un nivel record. În ambele ţări crește numărul de fermieri care intră în incapacitate de plată după ce au încheiat contracte de la termen la preţuri mult mai mici decât cele înregistrate în prezent.

Însă întreg lanțul este sub stres, până la consumator. Aprovizionarea este dificilă când există efectiv un război al containerelor. În ultimele luni exportatorii brazilieni nu au putut exporta milioane de saci de cafea din cauza blocajelor din porturi. La rândul său Vietnamul, cel mai mare producător de cafea Robusta, s-a confruntat şi el cu probleme din cauza perturbărilor de-a lungul lanţurilor de aprovizionare şi creşterii costurilor cu transporturile maritime pe rutele din Asia.

Grupul israelian Strauss, proprietarul Doncafe şi Amigo, a anunţat că majorarea costurilor cu materiile prime i-a erodat marjele de profit dincolo de limita acceptabilă și va crește preţurile în România, Ucraina, Serbia şi Polonia.

În acest an, consumul global de cafea este preconizat să depășească 10 milioane de tone. Piaţa mondială ar urma să înregistreze o rată medie anuală de creştere de 9% în următorii trei ani, până la o valoare de peste 400 de miliarde de dolari.

#cafea #scump #record #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.