Cafeaua devine un lux: Prețurile ating un record din cauza recoltelor slabe din Brazilia

Preţul cafelei a atins un nivel record la Bursa de la New York, pe fondul sporirii temerilor privind diminuarea livrărilor pe plan global, transmite Bloomberg.

Traderul Volcafe Ltd şi-a înrăutăţit perspectivele privind producţia din Brazilia, principalul furnizor mondial, din cauza secetei prelungite. Ţara ar urma să producă doar 34,4 milioane de saci de cafea arabica, o scădere cu aproximativ 11 milioane de saci faţă de prognoza din septembrie, conform prezentării consultate de Bloomberg News.

Producţia globală de cafea este în grafic să fie mai scăzută decât cererea cu 8,5 milioane de saci în sezonul 2025-26, ceea ce ar reprezenta al cincilea an consecutiv de deficit, conform Volcafe.

De la începutul anului şi până în prezent, preţul cafelei arabica a crescut cu peste 80%, ceea ce o face una dintre materiile prime cu cele mai bune performanţe, alături de cacao, pentru care preţurile s-au dublat.

Cotaţiile futures la bursa de la New York au urcat marţi cu 4,7%, la 3,457 dolari pe livră (454 grame), cel mai ridicat nivel din 1977, când piaţa era afectată sever de îngheţul care a devastat culturile din Brazilia.

Acum sporesc temerile privind viitoarele livrări din Brazilia după seceta severă şi prelungită din acest an. De asemenea, există îngrijorări privind producţia de cafea robusta din Vietnam, din cauza ploilor masive.

Recoltele dezamăgitoare de la producătorii cheie au dus la reducerea stocurilor de cafea pe plan mondial în ultimii patru ani, în timp ce China este acum o nouă piaţă în creştere rapidă.

„Producţia de cafea nu face faţă majorării cererii”, pe fondul majorării consumului în China. Concentrarea producţiei în câteva ţări, inclusiv Brazilia şi Vietnam, face ca această materie primă să fie în special vulnerabilă la condiţiile meteo adverse”, a apreciat Ole Hansen, de la Saxo Bank.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cafea #pret #Brazilia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.