Cale ferată România – Republica Moldova: Lucrările de reabilitare pe traseul Fălciu-Cantemir avansează

CFR Infrastructură Iași anunță că, la finalul lunii noiembrie, a fost recepționată lucrarea de revopsire a celei de-a doua deschideri a podului feroviar peste Prut. Intervenția marchează finalizarea lucrărilor la toate cele trei deschideri ale podului, fiind o etapă importantă în modernizarea conexiunii feroviare dintre România și Republica Moldova.

Reabilitarea podului se desfășoară în paralel cu lucrări pe întreaga linie Zorleni – Fălciu. Până în prezent, vegetația a fost curățată pe traseu, au fost realizate intervenții la linie, precum buraje, schimbarea traverselor, profilarea prismei de balast și completări cu materiale de cale. Totodată, în zona podului, calea ferată largă din Republica Moldova a fost eclisată la kilometrul 59+997.

Pe șantier continuă activități ample, precum refacerea terasamentului, schimbarea unui număr total de 1.000 de traverse de lemn cu lungimea de 3,6 metri, înlocuirea a 40 de traverse speciale în HM Murgeni și în stația Fălciu, iar alte 50 de traverse speciale sunt în proces de montare pe poduri, cu termen estimat de finalizare la 5 decembrie 2025. Sunt completate și prismele de piatră spartă, iar 10.000 de dibluri urmează să fie înlocuite.

În zona de frontieră România–Republica Moldova, 300 de metri de gard nou au fost montați, iar 350 de metri de gard vechi au fost relocați, urmând instalarea altor 650 de metri de protecție. De partea moldovenească, autoritățile au montat 3.000 de traverse de lemn pentru calea ferată largă, au realizat eclisarea legăturii feroviare la pod, iar următoarea etapă o reprezintă montarea liniei de cale ferată cu ecartament normal.

Proiectul face parte dintr-un efort comun al României și Republicii Moldova pentru reluarea circulației trenurilor pe podul Fălciu–Cantemir, modernizarea și electrificarea liniei Iași–Chișinău, îmbunătățirea controlului vamal la Ungheni și redeschiderea rutei feroviare Cahul–Galați.

#falciu-cantemir #pod feroviar #cale ferata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei a transmis răspunsurile la întrebările privind licitația de 114 milioane de euro pentru proiectul Termoelectrica, însă documentul oficial nu a fost semnat de ministrul Dorin Junghietu, ci de secretarul de stat Cristina Pereteatcu.

Răspunsul a fost expediat pe 3 decembrie 2025 redacției BANI.MD și vizează procedura de achiziții pentru instalarea centralelor de cogenerare la CT Vest și CET Sursa 3, proiect finanțat dintr-un împrumut al Băncii Mondiale. În document, Ministerul explică diferența de peste 36 milioane de euro dintre prețul estimat și ofertele depuse, afirmând că analiza este încă în derulare și se desfășoară exclusiv după regulile Băncii Mondiale.

Deși întrebările se refereau direct la poziția Ministerului Energiei și la posibile riscuri pentru bugetul de stat, semnătura de pe scrisoare aparține nu ministrului Dorin Junghietu, ci secretarului de stat Cristina Pereteatcu, care a transmis clarificările în mod oficial în numele instituției.

În document se menționează că orice decizie privind suspendarea, ajustarea sau relansarea licitației poate fi luată doar cu acordul Băncii Mondiale, în condițiile în care raportul combinat de evaluare a ofertelor se află încă în proces de examinare.

Licitația, care face parte din proiectul PIESACET-2 — o investiție totală de 92 milioane euro, dintre care 81 milioane pentru componentele de cogenerare — a ajuns în centrul unui scandal major. Mai mulți ofertanți acuză excluderi abuzive, iar statul recunoaște oficial că nu poate susține financiar ofertele rămase în concurs. În timp ce companiile din Turcia — Iltechno și Onur Group — au înaintat oferte de 111,5 milioane și, respectiv, 114 milioane euro, bugetul proiectului rămâne neschimbat: 81 milioane euro. Diferența, de peste 36 milioane euro, ar depăși semnificativ capacitatea de finanțare a statului și a Băncii Mondiale.

În plus, descalificarea BCC Group (Azerbaidjan) și Synergy Construct (Ungaria) a ridicat suspiciuni. În cazul BCC Group, UCIPE a motivat decizia printr-o presupusă problemă la documentul Bid Security, deși compania afirmă că a respectat exact indicațiile autorităților — inclusiv valabilitatea garanției până la 25 octombrie 2025. Oferta acestora, de 75,5 milioane euro, deși nepublicată oficial, ar fi fost cu circa 36 milioane mai mică decât cele rămase în cursă.

Ministerul Energiei confirmă astfel nu doar existența unui deficit financiar, ci și presiunea asupra Guvernului de a clarifica problemele procedurale. Într-un document oficial emis pe 17 octombrie, instituția recunoaște că ofertele „depășesc semnificativ limitele bugetare” și avertizează că atribuirea contractului la prețurile actuale ar afecta stabilitatea proiectelor energetice strategice ale Republicii Moldova. Presa de specialitate estimează că un asemenea scenariu ar genera un prejudiciu bugetar de aproape 700 milioane lei.