Calea europeană a combinatului de vinuri „Cricova” S.A.

Fondată în anul 1952, vinăria Cricova este o adevărată bijuterie a Republicii Moldova, care duce faima departe peste hotarele țării. Și dacă celebrele beciuri de la Cricova sunt anual vizitate de zeci de mii de turiști europeni, vinurile produse aici se bucură de aprecierea consumatorilor din 17 state membre ale Uniunii Europene. Totuși, calea europeană a Combinatului, cum și e firesc, nu a fost una ușoară, dar grație eforturilor depuse și suportului oferit de partenerii europeni ai țării noastre, acum vinăria Cricova a devenit o punte din și spre Europa.

Cea mai atractivă piață – UE

Uniunea Europeană este cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova, anume aici ajung peste 60% din produsele moldovenești, vinurile fiind printre cele mai apreciate și căutate produse moldovenești în magazinele din Europa. Combinatul „Cricova” s-a bucurat din totdeauna de aprecierea consumatorilor europeni, deși, cum se cunoaște, concurența pe această piață este foarte dură. România este printre primele piețe ale Uniunii Europene care a primit cu brațele deschise vinurile produse de „Cricova”. Ulterior, piața de desfacere s-a extins, an de an, astfel că, acum „Cricova” își exportă produsele în 17 state europene. Mai exact, în peste 100 de orașe ale UE pot fi găsite vinurile produse de „Cricova”. Deschiderea pieței europene a fost vitală pentru dezvoltarea Combinatului. Cu alte cuvinte, implementarea standardelor europene a generat creșterea calității vinurilor „Cricova”, care acum sunt apreciate tot mai mult de consumatorii europeni, și a dus la modernizarea întreprinderii. De altfel, vinurile spumante sunt cele care cel mai des ajung pe mesele europenilor.

„În 2022 am avut foarte bune exporturi pe piața europeană, semn că produsele noastre vinicole sunt tot mai apreciate acolo. Mai mult, pot să vă spun că vinurile spumante „Cricova”, pentru prima dată, sunt numărul I la capitolul vinuri spumante din R. Moldova livrate peste hotare! Vinurile noastre îmbuteliate sunt pe locul III după volumul exportat. Am avut creșteri semnificative ale volumelor în așa state ca Germania, Marea Britanie, Țările Scandinave, Cipru. Sunt piețe noi, dar care au acceptat și apreciat produsele „Cricova” într-un mod surprinzător”, spune directorul interimar al „Cricova”, Sorin Maslo.

Beciurile „Cricova” – atracție pentru turiștii din UE

Beciurile „Cricova” – unele cele mai lungi din lume – coridoare cu pereți de calcar, pline cu vin, au peste 120 km și, probabil, sunt primul loc unde turiștii, care ne vizitează țara, vor să ajungă. Este și firesc! Excursiile în Orașul Subteran „Cricova” sunt o experiență unică, iar degustarea vinurilor un adevărat deliciu. Acest lucru determină anual zeci de mii de turiști să ajungă aici, cei europeni fiind cei mai mulți! În anul 2022, beciurile „Cricova” au fost vizitate de peste 53 000 de cetățeni ai Uniunii Europene. Cei mai mulți au venit din România, Germania, Polonia, Austria, Italia, Cehia, Slovenia. Arhitectura inedită, nivelul înalt de deservire, comparabil cu cel din statele europene, determină turiștii să revină cu prima ocazie aici.

Prioritatea vinăriei – sustenabilitatea

Viitorul Europei depinde de o planetă sănătoasă. Țările UE sunt hotărâte să atingă neutralitatea climatică până în 2050 și, în acest sens, fiecare stat, la nivel local, trebuie să îndeplinească mai multe acțiuni. Republica Moldova, în calitate de candidat, nu este o excepție. Mai mult, companiile locale responsabile deja au demarat procese în acest sens, „Cricova” fiind una dintre ele. Anul trecut, Vinăria „Cricova” a reușit să implementeze Sistemul de sustenabilitate Fair and Green, destinat evaluării afacerilor din domeniul vitivinicol conform standardelor de sustenabilitate recunoscute pe plan european. Anume acest sistem indică faptul că vinurile noastre din categoria eco sunt „sustenabile”. Auditul a fost desfășurat de o companie cu renume din Germania, care a apreciat eforturile depuse de compania din R. Moldova.

„Mai mult, a fost creat și un Parc fotovoltaic, o premieră aici la întreprindere. Apropo, inclusiv pentru că tindem să fim sustenabili, în 2023 vom pune și mai mult accent pe producerea energiei din surse regenerabile. Practic ne dorim să dublăm volumul de producere și sunt sigur că vom reuși. Un proiect în acest sens deja e în faza finalizare”, spune Sorin Maslo, director interimar Cricova S.A.

De altfel, S.A. „Cricova” a lansat și prima serie de vinuri eco „WILD”, care deja a ajuns în magazinele din Europa, dar se bucură de succes și acasă, în R. Moldova.

„Cricova”, în pas cu digitalizarea

„Calea către deceniul digital” este un program al Uniunii Europene pentru transformarea digitală până în 2030. Programul este structurat în jurul a patru domenii: competențe, afaceri, administrație și infrastructură, și are menirea de a simplifica viața oamenilor. Combinatul de vinuri „Cricova” deja a implementat mai multe procese de digitalizare, inclusiv în ceea ce ține de administrarea întreprinderii. Recent, un nou serviciu a fost digitalizat. Acum, turiștii din orice colț al lumii pot rezerva online pe site-ul www.cricova.md excursiile la „Cricova”. Simplu, comod, ca în Europa!

„Un mediu stabil, legal și sigur este ceea ce ne oferă Uniunea Europeană și spre care tindem cu toții. Combinatul de Vinuri „Cricova”, dintotdeauna a asimilat și asimilează cele mai bune practici, astfel încât să ne aducem contribuția la dezvoltarea Republicii Moldova și, totodată, la integrarea produselor noastre pe piața europeană. Ne bucurăm că vinurile „Cricova” sunt apreciate aici, dovadă sunt și sutele de medalii pe care vinurile noastre le-au cucerit la diferite evenimente. Noi vom continua să implementăm, cu suportul partenerilor europeni, programe care să ne apropie și mai mult de valorile marii familii europene. Integrarea europeană trebuie să se producă la toate nivelurile, inclusiv în vinificație, iar noi, toți, împreună putem realiza acest deziderat”, mai spune Sorin Maslo, director interimar Cricova.

#cricova #vin #Uniunea Europeană

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Registrul european de transparență pentru activități de lobby are lacune, arată un raport publicat miercuri, 17 aprilie, de Curtea de Conturi Europeană. Mecanismul, care ajută la informarea publicului despre cine încearcă să influențeze deciziile la nivelul instituțiilor europene, permite anumitor activități să treacă neobservate, se arată în document.

Registrul de transparenţă al UE are elemente pozitive şi informează cetăţenii cu privire la influenţa potenţială a lobbiştilor. Acest registru are însă unele deficienţe şi lacune în informaţii, care reduc din transparenţa activităţilor de lobby din cele mai mari trei instituţii ale UE. În plus, lobbiştii pot ocoli registrul pentru o serie de interacţiuni prin care pot influenţa totuşi legiuitorii UE, conform Agerpres.

Jorg Kristijan Petrovic, membrul Curţii care a condus acest audit, susține că mecanismul trebuie întărit pentru a avea efectul scontat.

„Registrul de transparenţă al UE trebuie să devină mai puternic, în aşa fel încât să nu fie doar un tigru de hârtie. Registrul aduce informaţii utile, dar nu este o soluţie-miracol. O serie de interacţiuni de lobby pe lângă legiuitorii UE pot avea loc la adăpost de privirile publicului, ceea ce reduce transparenţa şi erodează încrederea cetăţenilor”, a afirmat acesta.

Auditorii critică faptul că lobbiştii trebuie să fie înscrişi în registru doar pentru reuniunile cu cei mai înalţi membri ai personalului şi că sunt raportate doar reuniunile preprogramate. Întâlnirile spontane, conversaţiile telefonice neprogramate şi schimburile de e-mailuri nu trebuie consemnate oficial, iar lobbyiştii nu au obligaţia de a fi înscrişi în registru pentru a se putea întâlni cu angajaţi ai instituţiilor sub nivelul de director-general (adică majoritatea angajaţilor). Deşi instituţiile iau măsuri pentru a mări transparenţa şi a încuraja înregistrarea, ceea ce conduce la mai multe informaţii publicate cu privire la reuniunile şi activităţile cu lobbişti înregistraţi, această publicare nu este sistematică.

În plus, verificările datelor comunicate de lobbyişti ar trebui şi ele îmbunătăţite, în special din cauza riscului ca ONG-urile finanţate de terţe părţi să nu îşi prezinte sursele de finanţare, declarând doar că îşi reprezintă interesele proprii sau interesele colective ale membrilor lor. O treime din ONG-urile înregistrate se declaraseră în această categorie. În fine, site-ul web al registrului prezintă unele limitări importante, în sensul că informaţiile legate de aspecte esenţiale ale activităţilor de lobby nu sunt suficiente pentru a permite controlul public. În plus, site-ul ar trebui să fie mai uşor de utilizat.

Numărul lobbyiştilor înscrişi în registrul de transparenţă al UE a crescut considerabil de la crearea acestuia, mai precis de la aproximativ 5.500 în 2012 la circa 12.500 în 2024. Registrul este voluntar şi are la bază un acord interinstituţional, care nu este un act legislativ cu caracter obligatoriu. Prin urmare, nu se pot impune sancţiuni în baza acestui acord, spre deosebire de dispoziţiile în materie de lobby din unele ţări din UE, care, în plus, acoperă o gamă mai largă de membri ai personalului.

De exemplu, o organizaţie neguvernamentală identificată în „Qatargate” nu era înregistrată, dar a coorganizat o conferinţă la Parlament în iunie 2022. În acelaşi timp, măsurile coercitive pe care instituţiile le pot lua pentru a se asigura că lobbyiştii respectă cerinţele de înregistrare şi de furnizare de informaţii nu sunt suficiente. În medie, între 2019 şi 2022, aproape 1.000 de lobbyişti au fost eliminaţi în fiecare an din registru, din motive administrative. În schimb, doar şase au fost eliminaţi în urma unor anchete.