Calea Ferată din Moldova este bună de fier vechi! Și-a scos la vânzare ruginiturile

Calea Ferată din Moldova (CFM) a anunțat planurile de a organiza șase licitații pentru vânzarea activelor vechi neutilizate, într-un efort de a eficientiza operațiunile și a aduce fonduri suplimentare pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii feroviare.

Conform planului stabilit, primele trei licitații vor avea loc în prima jumătate a lunii septembrie. Astfel, pe data de 6 septembrie, se va desfășura prima licitație, unde vor fi scoase la vânzare următoarele active: 39 de vagoane de călători, 90 de vagoane cu perechi de roți – considerată a fi cea mai scumpă categorie de fier vechi – și 96 de locomotive, inclusiv 4 vagoane de călători cu sistemul de frânare.

A doua licitație este programată pentru data de 8 septembrie și va viza vânzarea de piese și materiale provenind de la 15 unități de transport.

Cea de-a treia licitație va avea loc pe 13 septembrie și va oferi participanților oportunitatea de a achiziționa 106 containere-cisternă, piese de schimb nefolosite și alte bunuri neutilizate.

Fondurile obținute în urma acestor licitații vor fi reinvestite în dezvoltarea continuă și modernizarea infrastructurii Căilor Ferate din Moldova. Această mișcare strategică nu numai că permite CFM să își eficientizeze operațiunile prin eliminarea activelor neutilizate, dar și să genereze resurse financiare necesare pentru investiții în tehnologii moderne și infrastructură actualizată.

În prezent, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#infrastructura #trenuri #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de gaze naturale prin conducte din Rusia către Europa au crescut în noiembrie cu aproape 9%, ajungând la 2,75 miliarde de metri cubi, conform datelor furnizate de Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport Gaze (ENTSOG) și Gazprom. Această creștere se datorează în principal fluxurilor mai mari pe cele două rute principale: TurkStream și coridorul ucrainean.

Conform ENTSOG, livrările prin TurkStream au fost, în medie, de 49,4 milioane de metri cubi pe zi, în comparație cu 42,7 milioane de metri cubi în noiembrie 2023. Astfel, volumul total transportat prin această rută a crescut cu 15,6%, atingând 1,48 miliarde de metri cubi în luna noiembrie. În același timp, fluxurile zilnice de gaze prin coridorul ucrainean au fost de 42,3 milioane de metri cubi, echivalentul a 1,27 miliarde de metri cubi pentru întreaga lună, cu 1,9% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.

Pe ansamblul perioadei ianuarie-noiembrie 2024, exporturile totale de gaze rusești către țările europene au crescut cu aproape 15% față de 2023, atingând un volum de 29,3 miliarde de metri cubi. Experții estimează că, până la sfârșitul anului, exporturile totale de gaze către Uniunea Europeană și țările Balcanilor de Vest vor crește cu 25%, de la 24 miliarde la 30 miliarde de metri cubi.

Creșterea exporturilor este atribuită, în principal, unei baze scăzute de comparație din prima jumătate a anului 2023 și preocupării statelor europene de a-și asigura rezervele de gaze în eventualitatea opririi tranzitului prin Ucraina după 2024.

În prezent, gazele naturale din Rusia ajung în Europa prin două rute majore. Prima este reprezentată de TurkStream, care transportă gazul către Bulgaria, Serbia și mai departe către România, Grecia, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, precum și Ungaria. A doua rută este coridorul ucrainean, prin care sunt alimentate Slovacia și regiunea transnistreană din Moldova. Din Slovacia, gazul ajunge ulterior în Austria și parțial în Italia. Ambele rute transportă anual volume similare, de aproximativ 14-15 miliarde de metri cubi fiecare.