Calvarul de pe piețele financiare! Defaultul Rusiei e inevitabil

Rusia se îndreaptă spre incapacitate de plată, adică spre default, spun mulţi analişti. Morgan Stanley, bancă americană, a dat şi o dată exactă pentru începutul calvarului rusesc pe pieţele financiare – 15 aprilie.

Defaultul înseamnă că guvernul de la Moscova nu se va mai putea împrumuta de pe pieţele internaţionale, iar investitorii nu-şi vor mai primi banii.

O mare recesiune rusă nu este nici ea departe. Însă din 2014 încoace, de când Rusia a atacat prima dată Ucraina, preşedintele Vladimir Putin a luat măsuri sub chiar nasul Ocidentului şi investitorilor pentru a-şi transforma ţara într-un sistem închis, cu finanţele dependente de dependenţe induse ţărilor din Vest sau ancorate de acorduri cu adversari ai Occidentului cum ar fi China. Iar ruşii sunt trecuţi prin crize multiple şi prin seturile anterioare de sancţiuni. În Rusia profund rurală sancţiunile nu pot ajunge pentru simplul motiv că acolo nu există PIB, ci doar per capita.

Banca centrală a Rusiei a stabilit noi reguli de retragere a valutei din conturi. Echivalentul la primii 10 mii dolari din cont pot fi retrași în valută, restul sumei va fi eliberat în ruble, la cursul oficial.

Până la defaultul Rusiei, un furnizor global de materii prime, de la gaze naturale şi petrol la metale industriale şi oţel, piaţa materiilor prime explodează în haos. Investitorii s-au lăsat luaţi prin surprindere, ca şi guvernele, de războiul din Ucraina şi sunt în derută. Luni, 7 martie, pe Bursa de mărfuri de la Londra, tranzacţiile cu nichel au fost suspendate pentru că în doar câteva ore preţurile acestui metal s-au dublat, trecând pentru prima dată în istorie de 100.000 de dolari tona. Cotaţiile au sărit atât de sus pentru că au crescut temerile că războiul şi sancţiunile aplicate Rusiei vor întrerupe fluxurile care alimentează pieţele globale, după cum scrie Reuters.

#default #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața imobiliară din Republica Moldova este adesea percepută ca fiind una dintre cele mai profitabile oportunități de investiții, însă lipsa transparenței și a datelor reale poate influența deciziile investitorilor și poate crea distorsiuni în percepția publică asupra prețurilor și randamentului pe termen lung.

În Republica Moldova, nu există un sistem public clar care să reflecte prețurile reale tranzacționate la notar. Acest lucru permite o volatilitate ridicată și manipularea pieței prin:

Prețuri de listare artificial umflate pe platformele imobiliare, fără corelare cu valorile efective de vânzare.

Lipsa unui indice de referință bazat pe tranzacțiile notariale, care ar putea oferi o imagine clară asupra valorii reale a locuințelor face imposibilă o analiză reală a cererii și ofertei.

Această lipsă de date clare permite actorilor din piață să creeze un sentiment de urgență. Cumpărați acum, pentru că prețurile vor crește – o strategie de manipulare, dar care nu reflectă realitatea economică.

Totodată, demografia Republicii Moldova este în declin or, cererea pe termen lung va fi în scădere. Republica Moldova se confruntă cu o depopulare accelerată. Peste 1 milion de moldoveni au emigrat în ultimele două decenii, reducând semnificativ cererea pentru locuințe. Rata natalității este scăzută, cu un număr mic de noi cumpărători care să intre pe piață. Numărul locuințelor noi este în creștere, ceea ce duce la un exces de ofertă, în special în Chișinău.

Fără o creștere demografică sau un influx masiv de investitori străini, piața imobiliară nu are un fundament solid pentru creșteri continue ale prețurilor pe termen lung (ex: 20 ani).

Dacă analizăm creșterea medie a prețurilor imobiliare din Moldova în ultimii 10 ani și o comparăm cu inflația, observăm că randamentul real este scăzut sau chiar negativ.

Potrivit calculelor, în prezent, un apartament nou de 50 de metri pătrați, cu un preț de 2.000 de euro pe metru pătrat, ar avea un cost total de 100.000 de euro. Dacă chiria lunară pentru acest apartament este de 550 de euro, randamentul anual se situează la 6,6%. Aceasta înseamnă că, pentru această investiție, chiria lunară acoperă aproximativ 6,6% din prețul apartamentului pe an.

Pe de altă parte, un apartament vechi cu aceeași suprafață de 50 de metri pătrați, dar la un preț de 1.400 de euro pe metru pătrat, ar costa 70.000 de euro. Chiria lunară pentru acest tip de apartament este de 390 de euro, iar randamentul anual se ridică la 6,69%. Acest procent mai mare sugerează că investiția într-un apartament vechi ar putea oferi un randament mai bun pe termen lung.

Pe termen scurt (1-5 ani), piața poate rămâne activă, dar investitorii trebuie să fie atenți la supraevaluarea prețurilor. Iar pe termen lung (10-20 ani), factori precum depopularea, creșterea ofertei și randamentele scăzute fac din imobiliare o investiție riscantă.