Când devin rețelele de socializare toxice. ”Twitter, un flux de propagandă continuă fără nicio moderație”

Rețelele de socializare au ajuns practic principalele surse de informare în prezent. Și acest lucru este valabil pentru oamenii de pe întreg globul. iar dacă la noi Facebook-ul rămâne principala platformă de socializare, în alte state dezvoltate Twitter-ul este cel mai popular. Tiktok-ul este încă atractiv pentru tineri, iar pe Telegram se refugiază cei sătui de Facebook.

Twitter-ul a fost creat ca o platformă de social media care permite utilizatorilor să trimită și să citească mesaje scurte (de maximum 280 de caractere) numite „tweets”. Utilizatorii înregistrați pot posta, aprecia și reposta un tweet postat de altă persoană (retweet), iar utilizatorii neînregistrați le pot citi doar pe cele care sunt disponibile public.

Inițial a fost considerat o nișă pentru profesioniști însă acum pare un nou canal de propagandă și manipulare.
Nicolae Țîbrigan: ”Nouă ne place să scriem mult”

De ce romanii nu folosesc Twitter la fel de mult ca Facebook? La această întebare am încercat să răspundem împreună cu Nicolae Ţîbrigan, cercetător al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române, citat de ziare.com.

Apartamente de vanzare BucurestiAds
”Twitter-ul era la început foarte popular printre jurnaliști și conținutul acolo era mult mai axat pe știri, era mai puțin funny decât Facebook, să spunem. Această platformă a rămas oarecum într-o nișă. Nișa specialiștilor, a jurnaliștilor care au nevoie permanent de informare. În pus, la început te limita la un anumit număr de caractere scrise ori, nouă românilor, ne place să scriem mult. Twitter te obligă să fii mult mai sintetic. Și nu toți dintre noi știm să sintitizăm acea informație și să o furnizăm sau să comunicăm sintetic”,a spus Nicolae Ţîbrigan.

În 20222, omul de afaceri Elon Musk a cumpărat Twitter. După ce a făcut o ofertă de cumpărare în primăvara anatului trecut Musk a declarat că intenționează să introducă noi funcții pe platformă, să facă algoritmii săi open source, să combată conturile spambot și să promoveze libertatea de exprimare. Însă de atunci totul pare incert cu privire la viitorul rețelei.

”Sincer să fiu, cred că nici el nu știe ce vrea să facă de știu că la un moment dat a făcut un sondaj prin care cerea opinia utilizatorului dacă se renunță la conducerea Twitter. Cei mai mulți au spus că trebuie să plece, iar el a revenit și a spus că va pleca doar atunci când va veni cineva capabil să-l înlocuiască.

E foarte greu să anticipezi acum ce va vrea el să facă cu Twitter-ul. Problema este că, disponibilizând foarte mulți angajați, Twitterul a devenit complet nemoderat și există riscul să devină destul de toxic pe viitor. Acolo se desfășoară o adevărată campanie de propagandă, inclusiv propogandă chineză, rusă, e un talmeș-balmeș acolo. Oferind Twitter-ul la liber, ajungi să fii ca într-o cârciumă în care fiecare strigă cât mai tare și unde nu mai poți înțelege nimic. Și ajungi să te izolezi într-o bulă și să respingi alte conținuturi.

Dar într-un fel este un canal de flux de propagandă în continuă, fără nicio moderație. Este o propagandă la turații maxime, sunt campanii de dezinformare lăsate la liber acolo. Și aici vorbesc chiar de implicarea actorilor statali”, a spus cercetătorul de la Academia Română.
Propaganda de pe Tiktok. ”Devine din ce în ce mai toxic”.

Tiktok-ul este unul ditre cele mai populare canale printre tineri însă și-a făcut loc și în preferințele celor mai vârstnici.

Nicolae Ţîbrigan este de părere că această rețea este o provocare în acest moment pentru guverne având în vedere transferul de date către guvernul chinez.

”Gândiți-vă că Tiktok a avut câțiva ani doar câteva sute mii de utilizatori. Astăzi a ajuns la un milion și numărul lor crește constant.
Tiktok are o problemă în ceea ce privește transferul de date către guvernul chinez. Trebuie să lucreze foarte mult în acest sens pentru că este departe în ceea ce privește credibilitatea. Dar nici acolo conținutul nu este moderat. Poți să întâlnești tot felul de propagandă și devine din ce în ce mai toxic, în special pentru tineri, care pot cădea foarte rapid victimele propagandei să spunem de data aceasta vizuale, pentru că Tiktok-ul se bazează mai mult pe conținut conținut video. Este în continuare o provocare pentru guverne.

Vedem că în Statele Unite au fost impuse mai multe restricții. Se discută la nivelul Uniunii Europene în ce măsură compania care administrează Tiktok este de încredere și nu transferă informații. A fost un angajat carea avut legătură directă cu guvenul chinez și a transferat anumite date despre un client.

#retele #propaganda #Twitter

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața gazelor naturale din Republica Moldova a intrat în 2025 într-o etapă de schimbare, cu mai mulți furnizori și traderi activi și cu prime semne de liberalizare, însă rămâne puternic concentrată și dominată de furnizorii cu obligații de serviciu public, arată raportul ANRE de monitorizare a pieței pentru anul 2025.

Potrivit ANRE, în 2025 au fost înregistrați 1 titular de licență la transport, 18 la distribuție, 35 la furnizare (inclusiv doi furnizori cu obligație de serviciu public), 5 la vânzarea gazelor comprimate pentru vehicule și 6 la trading. În același timp, au fost retrase licențele de furnizare pentru S.A. „Moldovagaz” și ÎCS „Nord Gaz Sîngerei” SRL, iar pentru a asigura continuitatea livrărilor, ANRE a impus S.A. „Energocom” obligația de serviciu public începând cu 1 septembrie 2025 pentru toți consumatorii finali deserviți anterior de cei doi furnizori.

Raportul arată că importul de gaze naturale în 2025 a fost asigurat de 8 furnizori și 2 traderi, iar piața angro a devenit mai atractivă, inclusiv pentru traderi. La 31 decembrie 2025 erau licențiați 6 traderi, dintre care doi, „MET Furnizare” SRL și „NPGEM” SRL, au raportat primele tranzacții pe piața angro. Activitatea a fost reflectată și pe platforma de tranzacționare BRM Est, unde în 2025 au fost înregistrate 639 tranzacții, majoritatea pe piața SPOT, iar cantitatea totală tranzacționată a constituit 846.879 MWh, cu un preț mediu ponderat de 877,460 lei/MWh.

Cantitatea totală de gaze naturale importate în 2025 a ajuns la 960,3 milioane m³, cu 5,8% mai mult decât în 2024. Cea mai mare lună de import a fost februarie 2025, cu 190,276 milioane m³. Structura importurilor a fost dominată de S.A. „Energocom”, care a acoperit 87,54% din importuri, restul volumelor fiind distribuite între mai mulți furnizori și traderi, fiecare cu cote mult mai mici.

În paralel, ANRE descrie deschiderea treptată a pieței și calendarul de restricționare graduală a accesului consumatorilor noncasnici mari și mijlocii la furnizarea reglementată, în contextul obligației de serviciu public. Conform datelor raportate, la 1 ianuarie 2026, 269 de consumatori au trecut la prețuri negociate, dintre care 146 noncasnici și 123 casnici, iar restricția pentru consumatorii noncasnici mari urmează să se aplice din 1 aprilie 2026.

Pe piața cu amănuntul, furnizarea către consumatorii finali a fost asigurată în 2025 de 13 furnizori. ANRE notează că furnizorii cu obligație de serviciu public au cumulat o cotă de piață de 89,89%, ceea ce menține piața puternic concentrată. Indicele Herfindahl–Hirschman pentru 2025 a constituit 8.093, nivel calificat drept extrem de ridicat, deși pe termen mai lung ANRE indică o descreștere față de 2022 cu 15,2%, pe fondul migrării treptate a unor consumatori și al intrării unor furnizori noi.

Datele arată și o creștere moderată a consumului total de gaze naturale în 2025. Cantitatea furnizată consumatorilor finali a ajuns la 905,667 milioane m³, cu circa 2% peste nivelul din 2024. Consumatorii casnici au crescut cu aproximativ 3%, iar consumul industrial cu circa 4%, în timp ce sectorul bugetar și categoria „alți consumatori” au înregistrat scăderi ușoare.

Un detaliu important din raport este evoluția prețului mediu de achiziție al gazelor pentru furnizorii cu obligație de serviciu public. În 2025, acesta a coborât de la 10.891 lei/1000 m³ în ianuarie la 8.145 lei/1000 m³ în decembrie, iar media anuală de procurare a fost de 9.756 lei/1000 m³. În același timp, prețul mediu reglementat de furnizare a fost de 13.412 lei/1000 m³.

ANRE mai consemnează o premieră pentru sector: obligativitatea constituirii stocurilor strategice de gaze. Pentru perioada rece a anului 2025 a fost stabilită o cantitate de 145,374 milioane m³, iar la 31 decembrie 2025 autoritatea a constatat că toți furnizorii obligați au realizat integral stocarea. Regulatorul subliniază că această măsură reduce riscurile de aprovizionare iarna și poate atenua eventuale șocuri de preț pe piața regională.