Când devin rețelele de socializare toxice. ”Twitter, un flux de propagandă continuă fără nicio moderație”

Rețelele de socializare au ajuns practic principalele surse de informare în prezent. Și acest lucru este valabil pentru oamenii de pe întreg globul. iar dacă la noi Facebook-ul rămâne principala platformă de socializare, în alte state dezvoltate Twitter-ul este cel mai popular. Tiktok-ul este încă atractiv pentru tineri, iar pe Telegram se refugiază cei sătui de Facebook.

Twitter-ul a fost creat ca o platformă de social media care permite utilizatorilor să trimită și să citească mesaje scurte (de maximum 280 de caractere) numite „tweets”. Utilizatorii înregistrați pot posta, aprecia și reposta un tweet postat de altă persoană (retweet), iar utilizatorii neînregistrați le pot citi doar pe cele care sunt disponibile public.

Inițial a fost considerat o nișă pentru profesioniști însă acum pare un nou canal de propagandă și manipulare.
Nicolae Țîbrigan: ”Nouă ne place să scriem mult”

De ce romanii nu folosesc Twitter la fel de mult ca Facebook? La această întebare am încercat să răspundem împreună cu Nicolae Ţîbrigan, cercetător al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române, citat de ziare.com.

Apartamente de vanzare BucurestiAds
”Twitter-ul era la început foarte popular printre jurnaliști și conținutul acolo era mult mai axat pe știri, era mai puțin funny decât Facebook, să spunem. Această platformă a rămas oarecum într-o nișă. Nișa specialiștilor, a jurnaliștilor care au nevoie permanent de informare. În pus, la început te limita la un anumit număr de caractere scrise ori, nouă românilor, ne place să scriem mult. Twitter te obligă să fii mult mai sintetic. Și nu toți dintre noi știm să sintitizăm acea informație și să o furnizăm sau să comunicăm sintetic”,a spus Nicolae Ţîbrigan.

În 20222, omul de afaceri Elon Musk a cumpărat Twitter. După ce a făcut o ofertă de cumpărare în primăvara anatului trecut Musk a declarat că intenționează să introducă noi funcții pe platformă, să facă algoritmii săi open source, să combată conturile spambot și să promoveze libertatea de exprimare. Însă de atunci totul pare incert cu privire la viitorul rețelei.

”Sincer să fiu, cred că nici el nu știe ce vrea să facă de știu că la un moment dat a făcut un sondaj prin care cerea opinia utilizatorului dacă se renunță la conducerea Twitter. Cei mai mulți au spus că trebuie să plece, iar el a revenit și a spus că va pleca doar atunci când va veni cineva capabil să-l înlocuiască.

E foarte greu să anticipezi acum ce va vrea el să facă cu Twitter-ul. Problema este că, disponibilizând foarte mulți angajați, Twitterul a devenit complet nemoderat și există riscul să devină destul de toxic pe viitor. Acolo se desfășoară o adevărată campanie de propagandă, inclusiv propogandă chineză, rusă, e un talmeș-balmeș acolo. Oferind Twitter-ul la liber, ajungi să fii ca într-o cârciumă în care fiecare strigă cât mai tare și unde nu mai poți înțelege nimic. Și ajungi să te izolezi într-o bulă și să respingi alte conținuturi.

Dar într-un fel este un canal de flux de propagandă în continuă, fără nicio moderație. Este o propagandă la turații maxime, sunt campanii de dezinformare lăsate la liber acolo. Și aici vorbesc chiar de implicarea actorilor statali”, a spus cercetătorul de la Academia Română.
Propaganda de pe Tiktok. ”Devine din ce în ce mai toxic”.

Tiktok-ul este unul ditre cele mai populare canale printre tineri însă și-a făcut loc și în preferințele celor mai vârstnici.

Nicolae Ţîbrigan este de părere că această rețea este o provocare în acest moment pentru guverne având în vedere transferul de date către guvernul chinez.

”Gândiți-vă că Tiktok a avut câțiva ani doar câteva sute mii de utilizatori. Astăzi a ajuns la un milion și numărul lor crește constant.
Tiktok are o problemă în ceea ce privește transferul de date către guvernul chinez. Trebuie să lucreze foarte mult în acest sens pentru că este departe în ceea ce privește credibilitatea. Dar nici acolo conținutul nu este moderat. Poți să întâlnești tot felul de propagandă și devine din ce în ce mai toxic, în special pentru tineri, care pot cădea foarte rapid victimele propagandei să spunem de data aceasta vizuale, pentru că Tiktok-ul se bazează mai mult pe conținut conținut video. Este în continuare o provocare pentru guverne.

Vedem că în Statele Unite au fost impuse mai multe restricții. Se discută la nivelul Uniunii Europene în ce măsură compania care administrează Tiktok este de încredere și nu transferă informații. A fost un angajat carea avut legătură directă cu guvenul chinez și a transferat anumite date despre un client.

#retele #propaganda #Twitter

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.