Când devin rețelele de socializare toxice. ”Twitter, un flux de propagandă continuă fără nicio moderație”

16 Ian. 2023, 08:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Ian. 2023, 08:07 // Actual //  bani.md

Rețelele de socializare au ajuns practic principalele surse de informare în prezent. Și acest lucru este valabil pentru oamenii de pe întreg globul. iar dacă la noi Facebook-ul rămâne principala platformă de socializare, în alte state dezvoltate Twitter-ul este cel mai popular. Tiktok-ul este încă atractiv pentru tineri, iar pe Telegram se refugiază cei sătui de Facebook.

Twitter-ul a fost creat ca o platformă de social media care permite utilizatorilor să trimită și să citească mesaje scurte (de maximum 280 de caractere) numite „tweets”. Utilizatorii înregistrați pot posta, aprecia și reposta un tweet postat de altă persoană (retweet), iar utilizatorii neînregistrați le pot citi doar pe cele care sunt disponibile public.

Inițial a fost considerat o nișă pentru profesioniști însă acum pare un nou canal de propagandă și manipulare.
Nicolae Țîbrigan: ”Nouă ne place să scriem mult”

De ce romanii nu folosesc Twitter la fel de mult ca Facebook? La această întebare am încercat să răspundem împreună cu Nicolae Ţîbrigan, cercetător al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române, citat de ziare.com.

Apartamente de vanzare BucurestiAds
”Twitter-ul era la început foarte popular printre jurnaliști și conținutul acolo era mult mai axat pe știri, era mai puțin funny decât Facebook, să spunem. Această platformă a rămas oarecum într-o nișă. Nișa specialiștilor, a jurnaliștilor care au nevoie permanent de informare. În pus, la început te limita la un anumit număr de caractere scrise ori, nouă românilor, ne place să scriem mult. Twitter te obligă să fii mult mai sintetic. Și nu toți dintre noi știm să sintitizăm acea informație și să o furnizăm sau să comunicăm sintetic”,a spus Nicolae Ţîbrigan.

În 20222, omul de afaceri Elon Musk a cumpărat Twitter. După ce a făcut o ofertă de cumpărare în primăvara anatului trecut Musk a declarat că intenționează să introducă noi funcții pe platformă, să facă algoritmii săi open source, să combată conturile spambot și să promoveze libertatea de exprimare. Însă de atunci totul pare incert cu privire la viitorul rețelei.

”Sincer să fiu, cred că nici el nu știe ce vrea să facă de știu că la un moment dat a făcut un sondaj prin care cerea opinia utilizatorului dacă se renunță la conducerea Twitter. Cei mai mulți au spus că trebuie să plece, iar el a revenit și a spus că va pleca doar atunci când va veni cineva capabil să-l înlocuiască.

E foarte greu să anticipezi acum ce va vrea el să facă cu Twitter-ul. Problema este că, disponibilizând foarte mulți angajați, Twitterul a devenit complet nemoderat și există riscul să devină destul de toxic pe viitor. Acolo se desfășoară o adevărată campanie de propagandă, inclusiv propogandă chineză, rusă, e un talmeș-balmeș acolo. Oferind Twitter-ul la liber, ajungi să fii ca într-o cârciumă în care fiecare strigă cât mai tare și unde nu mai poți înțelege nimic. Și ajungi să te izolezi într-o bulă și să respingi alte conținuturi.

Dar într-un fel este un canal de flux de propagandă în continuă, fără nicio moderație. Este o propagandă la turații maxime, sunt campanii de dezinformare lăsate la liber acolo. Și aici vorbesc chiar de implicarea actorilor statali”, a spus cercetătorul de la Academia Română.
Propaganda de pe Tiktok. ”Devine din ce în ce mai toxic”.

Tiktok-ul este unul ditre cele mai populare canale printre tineri însă și-a făcut loc și în preferințele celor mai vârstnici.

Nicolae Ţîbrigan este de părere că această rețea este o provocare în acest moment pentru guverne având în vedere transferul de date către guvernul chinez.

”Gândiți-vă că Tiktok a avut câțiva ani doar câteva sute mii de utilizatori. Astăzi a ajuns la un milion și numărul lor crește constant.
Tiktok are o problemă în ceea ce privește transferul de date către guvernul chinez. Trebuie să lucreze foarte mult în acest sens pentru că este departe în ceea ce privește credibilitatea. Dar nici acolo conținutul nu este moderat. Poți să întâlnești tot felul de propagandă și devine din ce în ce mai toxic, în special pentru tineri, care pot cădea foarte rapid victimele propagandei să spunem de data aceasta vizuale, pentru că Tiktok-ul se bazează mai mult pe conținut conținut video. Este în continuare o provocare pentru guverne.

Vedem că în Statele Unite au fost impuse mai multe restricții. Se discută la nivelul Uniunii Europene în ce măsură compania care administrează Tiktok este de încredere și nu transferă informații. A fost un angajat carea avut legătură directă cu guvenul chinez și a transferat anumite date despre un client.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.