Când Rusia a spus NU, Europa a spus DA. Lecțiile embargoului din 2006

27 Mart. 2025, 08:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Mart. 2025, 08:00 // Actual //  Ursu Victor

În data de 27 martie se împlinesc 19 ani de când Federația Rusă a introdus primul embargou pentru vinurile moldovenești. În 2006, Rospotrebnadzor, agenția rusă pentru protecția consumatorului, a anunțat interzicerea importurilor de vinuri moldovenești, invocând depășiri ale normelor admise de pesticide și metale grele.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în anul 2005, volumul vinurilor exportate, preponderent în vrac, era de circa 130 milioane de litri, cu o valoare de 313 milioane de dolari, iar 90% din livrările de vin erau destinate pieței Federației Ruse. În anul 2006, când a fost instituit embargoul, exporturile de vin s-au înjumătățit, la 67 milioane de litri, cu o valoare de 138 milioane de dolari, iar exporturile în Rusia au constituit 0%.

În cifre, în 2005, sectorul vinicol reprezenta peste 9% din PIB-ul Moldovei și genera circa 25% din exporturile naționale. Or, în 2006, aportul la PIB a scăzut la sub 6%, iar exporturile vinicole s-au redus cu peste 55%.

La instituirea interdicției vinurilor moldovenești, în Republica Moldova erau 150 de companii, iar pierderile totale s-au cifrat la 180 milioane de dolari în 10 zece luni. Mii de angajați din industrie au fost concediați sau trimiși în șomaj tehnic.

Pentru soluționarea problemei sectorului vinicol, Guvernul a început diversificarea piețelor de export și alinierea standardelor de calitate la cele europene. A fost înființată marca națională „Wine of Moldova – A legend alive”. S-a investit în tehnologii moderne de vinificație și certificări internaționale. Astfel, ponderea vinurilor exportate în Federația Rusă a ajuns la 7% în anul, iar în UE la 60%. Vinurile moldovenești erau exportate în 65 de țări, reprezentând aproximativ 82% din producția totală. În medie, în ultimii cinci ani până în 2019, s-a înregistrat o creștere de 15% în valoare și 10% în volum al exporturilor, ceea ce reflectă o orientare către piețe care cer calitate înaltă, precum România, Polonia, China, Statele Unite, Coreea de Sud și Japonia.

Ultimele date ale Oficiului Național al Viei și Vinului relevă că în șapte luni ale anului 2024, exporturile de vinuri moldovenești au crescut cu 17% în volum și 21% în valoare comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, atingând 71 de milioane de litri și, respectiv, 110 milioane de dolari. Statele Unite ale Americii au devenit principala piață pentru vinul îmbuteliat, cu o cotă de 33% din totalul exporturilor, urmate de România cu 16%.

Embargoul din 2006 a fost un catalizator pentru transformarea sectorului vitivinicol al Republicii Moldova. Interdicția rușilor a determinat reorientarea către piețele UE și internaționale. Ba mai mult, investițiile în calitate și diversificarea piețelor au consolidat poziția vinurilor moldovenești pe scena globală, asigurând o creștere sustenabilă a industriei până în 2025 și ulterior a celor 60 de companii vinicole din țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

30 Mart. 2025, 12:22
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Mart. 2025, 12:22 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!