Când Rusia a spus NU, Europa a spus DA. Lecțiile embargoului din 2006

În data de 27 martie se împlinesc 19 ani de când Federația Rusă a introdus primul embargou pentru vinurile moldovenești. În 2006, Rospotrebnadzor, agenția rusă pentru protecția consumatorului, a anunțat interzicerea importurilor de vinuri moldovenești, invocând depășiri ale normelor admise de pesticide și metale grele.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în anul 2005, volumul vinurilor exportate, preponderent în vrac, era de circa 130 milioane de litri, cu o valoare de 313 milioane de dolari, iar 90% din livrările de vin erau destinate pieței Federației Ruse. În anul 2006, când a fost instituit embargoul, exporturile de vin s-au înjumătățit, la 67 milioane de litri, cu o valoare de 138 milioane de dolari, iar exporturile în Rusia au constituit 0%.

În cifre, în 2005, sectorul vinicol reprezenta peste 9% din PIB-ul Moldovei și genera circa 25% din exporturile naționale. Or, în 2006, aportul la PIB a scăzut la sub 6%, iar exporturile vinicole s-au redus cu peste 55%.

La instituirea interdicției vinurilor moldovenești, în Republica Moldova erau 150 de companii, iar pierderile totale s-au cifrat la 180 milioane de dolari în 10 zece luni. Mii de angajați din industrie au fost concediați sau trimiși în șomaj tehnic.

Pentru soluționarea problemei sectorului vinicol, Guvernul a început diversificarea piețelor de export și alinierea standardelor de calitate la cele europene. A fost înființată marca națională „Wine of Moldova – A legend alive”. S-a investit în tehnologii moderne de vinificație și certificări internaționale. Astfel, ponderea vinurilor exportate în Federația Rusă a ajuns la 7% în anul, iar în UE la 60%. Vinurile moldovenești erau exportate în 65 de țări, reprezentând aproximativ 82% din producția totală. În medie, în ultimii cinci ani până în 2019, s-a înregistrat o creștere de 15% în valoare și 10% în volum al exporturilor, ceea ce reflectă o orientare către piețe care cer calitate înaltă, precum România, Polonia, China, Statele Unite, Coreea de Sud și Japonia.

Ultimele date ale Oficiului Național al Viei și Vinului relevă că în șapte luni ale anului 2024, exporturile de vinuri moldovenești au crescut cu 17% în volum și 21% în valoare comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, atingând 71 de milioane de litri și, respectiv, 110 milioane de dolari. Statele Unite ale Americii au devenit principala piață pentru vinul îmbuteliat, cu o cotă de 33% din totalul exporturilor, urmate de România cu 16%.

Embargoul din 2006 a fost un catalizator pentru transformarea sectorului vitivinicol al Republicii Moldova. Interdicția rușilor a determinat reorientarea către piețele UE și internaționale. Ba mai mult, investițiile în calitate și diversificarea piețelor au consolidat poziția vinurilor moldovenești pe scena globală, asigurând o creștere sustenabilă a industriei până în 2025 și ulterior a celor 60 de companii vinicole din țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vin. rusia #embargou #export #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile turce analizează o propunere de a renunța la modelul de bufet „all-inclusive” din hoteluri pentru a reduce risipa alimentară. Potrivit Sabah, Consiliul pentru Politică Agricolă și Alimentară pregătește un raport pe această temă pentru președintele Recep Tayyip Erdoğan.

Conform unui raport al Fundației pentru Prevenirea Risipei în Turcia, în fiecare an, în această țară se irosesc, în medie, 23 de milioane de tone de alimente, iar aproximativ 35% din fructe și legume ajung la gunoi. Consiliul Prezidențial pentru Agricultură și Politici Alimentare a luat măsuri pentru a aborda această risipă, care duce și la creșterea inflației alimentare.

Micul dejun variat, o tendință care a fost foarte populară în ultimii ani, a devenit acum o problemă. Restaurantele care refuză să servească micul dejun pentru două persoane atunci când sunt trei la masă, comandând, în schimb, în funcție de numărul de invitați și impunând un mic dejun variat în consecință, sporesc risipa.

Ramazan Bingol, membru al Consiliului Prezidențial pentru Agricultură și Politici Alimentare, a declarat că 50% dintre aceste mese se irosesc.

„Această risipă este exacerbată de localurile care impun un număr fix de oaspeți. De exemplu, trei sau patru prieteni s-ar putea mulțumi cu un mic dejun mixt pentru două persoane, dar multe localuri impun un număr fix de oaspeți. Aduc mai multe preparate. Unele sunt luate de pe masă și nici nu sunt atinse măcar. Mâncarea pusă în farfurie, dar lăsată neatinsă, merge direct la gunoi”, a explicat el.

„Sistemul all-inclusive din hoteluri ar putea trece la un sistem a la carte. Oamenii comandă cât vor să mănânce. În loc să ia totul și să nu mănânce, pleacă de la masă cu produsele pe care le aleg și cu care își vor umple stomacul”, a mai spus el.

În mod similar, dacă există reglementări legale în restaurante și cafenele, nu se poate impune ocuparea unui loc. Trei persoane pot solicita un mic dejun mixt pentru două persoane, iar cinci sau șase persoane pot solicita un loc. Dacă locația nu permite acest lucru, clientul trebuie să raporteze situația Ministerului Comerțului, iar acesta va primi o amendă.

Raportul pe care Consiliul îl pregătește atrage atenția și asupra secțiunii dedicate animalelor fără stăpân. În raport se subliniază că nu ar trebui să se arunce mâncare pe străzi sub pretextul de a hrăni animalele. Ramazan Bingol explică faptul că acest lucru nu doar că poluează orașul, dar și contribuie la răspândirea bacteriilor, afirmând: „Animalele care consumă această mâncare se îmbolnăvesc și ele.”

„Străzile devin focare de infecție. Medicii veterinari primesc frecvent reclamații similare. În nicio țară europeană nu poți arunca mâncarea pentru a o da animalelor fără stăpân. Acest lucru perturbă echilibrul natural”, a spus el. Bingol a mai subliniat că resturile de mâncare și pâine ar trebui colectate și trimise la adăposturile de animale, adăugând: „Dar, bineînțeles, cel mai important lucru este să prevenim acest lucru”, a mai explicat el.

„Grâul produs aici cu mult efort, precum și munca fermierilor și brutarilor, se irosește. În timp ce agricultura se confruntă cu tot mai multe probleme, din cauza condițiilor climatice, noi aruncăm pâinea. Pentru a preveni acest lucru, ar trebui să existe limite, în special în ceea ce privește pâinea servită în restaurante”, a mai spus Bingol.