Când va trece Moldova la moneda de referință euro. Explicația bancherului șef

Euro ar putea deveni moneda de referință a BNM pentru intervenții pe piața valutară, stabilirea cursului de schimb și stocarea rezervelor valutare, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Draagu la prezentarea Raportului supra inflației.

Anca Dragu a explicat că, în prezent, intervențiile și cotarea cursului de schimb sunt realizate în raport cu dolarul american, însă există o posibilitate de a trece la utilizarea directă a euro, având în vedere că cel mai mare volum de comerț al Republicii Moldova este realizat cu statele din Uniunea Europeană. Conform datelor, peste 65% din comerțul exterior al Moldovei are loc cu țările UE. În acest context, Dragul a subliniat că trecerea la euro ca monedă de bază pentru tranzacții, intervenții și rezerve ar fi un pas natural și logic.

Guvernatoarea BNM a precizat că până la sfârșitul anului vor fi oferite mai multe detalii despre această propunere.

”Acest proces ar aduce beneficii atât populației, cât și mediului de afaceri din țară, consolidând în același timp stabilitatea financiară și subliniind angajamentul Republicii Moldova de a continua integrarea europeană”, a punctat Dragu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dragu #moneda #euro #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele recente arată un dezechilibru economic major atât în România, cât și în Republica Moldova, unde activitatea economică este concentrată disproporționat în capitală, în timp ce zeci de regiuni contribuie marginal la produsul intern brut.

Potrivit informațiilor publicate de profit.ro, România are zece județe care nu generează nici măcar 1% din PIB-ul național. Este vorba despre: Bistrița-Năsăud (0,98%), Botoșani (0,92%), Sălaj (0,86%), Ialomița (0,85%), Vaslui (0,85%), Mehedinți (0,83%), Tulcea (0,82%), Călărași (0,76%), Covasna (0,72%) și Giurgiu (0,63%). În total, aproape trei sferturi dintre județele României produc sub 2% din economia țării.

În contrast, București generează peste 25% din PIB-ul României și este de departe principalul motor economic. După Capitală, doar patru județe pot fi considerate economii regionale puternice: Cluj (5,3%), Timiș (4,3%), Prahova (4,1%) și Constanța (4,1%). Restul țării funcționează cu ponderi reduse și fragmentate în economia națională.

Situația este și mai accentuată în Republica Moldova, unde concentrarea economică în jurul Capitalei atinge niveluri și mai mari. Chișinău generează circa 60% din PIB-ul național, produce 55% din întreaga producție industrială, concentrează 70% din lucrările de construcție și atrage 90% din investițiile populației în locuințe.

În plus, 75% din toate vânzările din țară au loc în Chișinău, 82% din afacerile mari sunt localizate în Capitală, iar 60% din angajații din sectorul real al economiei lucrează tot aici. Cheltuielile bugetului municipal al Chișinăului reprezintă aproximativ 25% din totalul cheltuielilor bugetelor publice locale.