Când va trece Moldova la moneda de referință euro. Explicația bancherului șef

Euro ar putea deveni moneda de referință a BNM pentru intervenții pe piața valutară, stabilirea cursului de schimb și stocarea rezervelor valutare, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Draagu la prezentarea Raportului supra inflației.

Anca Dragu a explicat că, în prezent, intervențiile și cotarea cursului de schimb sunt realizate în raport cu dolarul american, însă există o posibilitate de a trece la utilizarea directă a euro, având în vedere că cel mai mare volum de comerț al Republicii Moldova este realizat cu statele din Uniunea Europeană. Conform datelor, peste 65% din comerțul exterior al Moldovei are loc cu țările UE. În acest context, Dragul a subliniat că trecerea la euro ca monedă de bază pentru tranzacții, intervenții și rezerve ar fi un pas natural și logic.

Guvernatoarea BNM a precizat că până la sfârșitul anului vor fi oferite mai multe detalii despre această propunere.

”Acest proces ar aduce beneficii atât populației, cât și mediului de afaceri din țară, consolidând în același timp stabilitatea financiară și subliniind angajamentul Republicii Moldova de a continua integrarea europeană”, a punctat Dragu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dragu #moneda #euro #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că Republica Moldova discută mai multe opțiuni de colaborare cu Fondul Monetar Internațional, inclusiv un acord care nu presupune alocări financiare, ci validarea reformelor asumate de Guvern.

Potrivit ministrului, există trei tipuri de acorduri posibile: unul cu finanțare directă, unul care asigură accesul la finanțare în caz de necesitate și un al treilea – fără finanțare – care vizează exclusiv angajamentele de reformă.

„Sursele de finanțare pentru investiții sunt, în mare parte, asigurate, în special prin Planul de creștere cu Uniunea Europeană. Acolo unde avem nevoie de împrumuturi pentru investiții, resursele sunt disponibile”, a spus Gavriliță.

Ministrul a explicat că discuțiile actuale țin mai degrabă de optimizarea finanțării interne și de reducerea costurilor acesteia, în timp ce tema reducerii deficitului bugetar rămâne un subiect separat. „Pentru investiții, sursele sunt clare. Provocarea este finanțarea internă și costul ei”, a subliniat el.

În acest context, Gavriliță a precizat că un acord cu FMI este necesar „cel puțin în cea mai simplă formă”, pentru a confirma responsabilitatea Guvernului față de agenda de reforme. „Un astfel de acord ar elimina orice dubii din partea partenerilor și ar consolida încrederea în angajamentele noastre”, a menționat ministrul.

Întrebat ce tip de acord ar putea fi semnat în 2026 și dacă un acord fără finanțare ar implica condiționalități mai dure, Gavriliță a spus că esența nu este nivelul condițiilor, ci reformele care trebuie realizate. „Important este să avem reforme pe care oricum trebuie să le facem”, a concluzionat ministrul Finanțelor.