Când va trece Moldova la moneda de referință euro. Explicația bancherului șef

Euro ar putea deveni moneda de referință a BNM pentru intervenții pe piața valutară, stabilirea cursului de schimb și stocarea rezervelor valutare, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Draagu la prezentarea Raportului supra inflației.

Anca Dragu a explicat că, în prezent, intervențiile și cotarea cursului de schimb sunt realizate în raport cu dolarul american, însă există o posibilitate de a trece la utilizarea directă a euro, având în vedere că cel mai mare volum de comerț al Republicii Moldova este realizat cu statele din Uniunea Europeană. Conform datelor, peste 65% din comerțul exterior al Moldovei are loc cu țările UE. În acest context, Dragul a subliniat că trecerea la euro ca monedă de bază pentru tranzacții, intervenții și rezerve ar fi un pas natural și logic.

Guvernatoarea BNM a precizat că până la sfârșitul anului vor fi oferite mai multe detalii despre această propunere.

”Acest proces ar aduce beneficii atât populației, cât și mediului de afaceri din țară, consolidând în același timp stabilitatea financiară și subliniind angajamentul Republicii Moldova de a continua integrarea europeană”, a punctat Dragu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dragu #moneda #euro #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.