Candidatura deputatului Radu Rebeja la șefia Federației Moldovenești de Fotbal nu va fi admisă. Decizia Comitetului Executiv al FMF

Potrivit FMF, examinând informația prezentată de Secretarul general al FMF, Nicolai Cebotari și Ion Poalelungi, Secretarul Comisiei responsabile de organizarea și desfășurarea celui de-al XIX-lea Congres al FMF, Comitetul Executiv a hotărât unanim de „a lua act de prezentarea Comisiei (Secretariatului FMF) responsabile de organizarea și desfășurarea celui de-al XIX-lea Congres de dare de seamă și alegere a organelor de conducere ale FMF” din 22 ianuarie curent, privind actele depuse de deputatul Radu Rebeja din 15 ianuarie și de „a nu admite pe Radu Rebeja de a candida la funcția de președinte al FMF”. La fel, s-a decis de a propune hotărârea dată a Comitetului Executiv spre aprobare Congresului al XIX-lea de dare de seamă și alegere a organelor de conducere ale FMF care se va desfășura mâine, 22 ianuarie 2021.

Totodată, Comitetul Executiv a adoptat următoarele decizii importante:

Aprobarea Regulamentului FMF de clasificare a centrelor de pregătire a copiilor și juniorilor.
Modificarea Regulamentului privind modul de calcul și de plată a premiilor anuale profesorilor-antrenori de copii și juniori pentru pregătirea jucătorilor din loturile naționale ale Republicii Moldova (U-17, U-19, U-21 și Echipa Națională), inclusiv cele feminine.
Aprobarea schemei de repartizare a plăților de solidaritate din competițiile de club UEFA 2019-2020 pentru dezvoltarea tinerilor fotbaliști în cluburile din Republica Moldova.
Aprobarea hotărârii referitoare la informarea Congresului nr. XIX de dare de seamă și alegere a organelor de conducere ale FMF din 22.01.2021 și propunerea de a lua act de excluderea unor membri ai FMF și afilierea unor membri la FMF în perioada: iunie 2019 – decembrie 2020;
Aprobarea modificării și completarea instrucțiunilor privind măsurile sanitar-epidemiologice care urmează a fi respectate la organizarea și desfășurarea celui de-al XIX-lea Congres de dare de seamă și alegere a organelor de conducere ale FMF din 22.01.2021, conform Hotărârii Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr.42 din 13 ianuarie 2021, anexa nr.3;
Aprobarea listei participanților la cel de-al XIX-lea Congres de dare de seamă și alegere a organelor de conducere ale FMF din 22.01.2021 pentru a fi întocmit registrul corespunzător de evidență, care va conține datele și informația referitoare la participanți, conform prevederilor Hotărîrii CNESP Nr. 42 din 13.01.2021.

Nu în ultimul rând, Secretarul general al FMF, Nicolai Cebotari, a menționat că în legătură cu necesitatea înregistrării și legitimării jucătorilor participanți în Campionatul Republicii Moldova la fotbal ediția 2020-2021, s-a propus de a aproba a doua perioadă de înregistrare, 15 ianuarie – 15 martie, în baza amendamentelor prevăzute de IFAB nr. 19 s-a propus de a efectua modificări în Regulamentul Campionatului Republicii Moldova la fotbal și a Regulamentului Cupei R. Moldova Orange ediția 2020-2021. Comitetul Executiv, prin vot unanim a decis de a aproba a doua perioadă de înregistrare, 15 ianuarie – 15 martie și aprobarea modificări în Regulamentul Campionatului Republicii Moldova la fotbal și a Cupei R. Moldova Orange ediția 2020-2021.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.