Candidatura deputatului Radu Rebeja la șefia Federației Moldovenești de Fotbal nu va fi admisă. Decizia Comitetului Executiv al FMF

Potrivit FMF, examinând informația prezentată de Secretarul general al FMF, Nicolai Cebotari și Ion Poalelungi, Secretarul Comisiei responsabile de organizarea și desfășurarea celui de-al XIX-lea Congres al FMF, Comitetul Executiv a hotărât unanim de „a lua act de prezentarea Comisiei (Secretariatului FMF) responsabile de organizarea și desfășurarea celui de-al XIX-lea Congres de dare de seamă și alegere a organelor de conducere ale FMF” din 22 ianuarie curent, privind actele depuse de deputatul Radu Rebeja din 15 ianuarie și de „a nu admite pe Radu Rebeja de a candida la funcția de președinte al FMF”. La fel, s-a decis de a propune hotărârea dată a Comitetului Executiv spre aprobare Congresului al XIX-lea de dare de seamă și alegere a organelor de conducere ale FMF care se va desfășura mâine, 22 ianuarie 2021.

Totodată, Comitetul Executiv a adoptat următoarele decizii importante:

Aprobarea Regulamentului FMF de clasificare a centrelor de pregătire a copiilor și juniorilor.
Modificarea Regulamentului privind modul de calcul și de plată a premiilor anuale profesorilor-antrenori de copii și juniori pentru pregătirea jucătorilor din loturile naționale ale Republicii Moldova (U-17, U-19, U-21 și Echipa Națională), inclusiv cele feminine.
Aprobarea schemei de repartizare a plăților de solidaritate din competițiile de club UEFA 2019-2020 pentru dezvoltarea tinerilor fotbaliști în cluburile din Republica Moldova.
Aprobarea hotărârii referitoare la informarea Congresului nr. XIX de dare de seamă și alegere a organelor de conducere ale FMF din 22.01.2021 și propunerea de a lua act de excluderea unor membri ai FMF și afilierea unor membri la FMF în perioada: iunie 2019 – decembrie 2020;
Aprobarea modificării și completarea instrucțiunilor privind măsurile sanitar-epidemiologice care urmează a fi respectate la organizarea și desfășurarea celui de-al XIX-lea Congres de dare de seamă și alegere a organelor de conducere ale FMF din 22.01.2021, conform Hotărârii Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr.42 din 13 ianuarie 2021, anexa nr.3;
Aprobarea listei participanților la cel de-al XIX-lea Congres de dare de seamă și alegere a organelor de conducere ale FMF din 22.01.2021 pentru a fi întocmit registrul corespunzător de evidență, care va conține datele și informația referitoare la participanți, conform prevederilor Hotărîrii CNESP Nr. 42 din 13.01.2021.

Nu în ultimul rând, Secretarul general al FMF, Nicolai Cebotari, a menționat că în legătură cu necesitatea înregistrării și legitimării jucătorilor participanți în Campionatul Republicii Moldova la fotbal ediția 2020-2021, s-a propus de a aproba a doua perioadă de înregistrare, 15 ianuarie – 15 martie, în baza amendamentelor prevăzute de IFAB nr. 19 s-a propus de a efectua modificări în Regulamentul Campionatului Republicii Moldova la fotbal și a Regulamentului Cupei R. Moldova Orange ediția 2020-2021. Comitetul Executiv, prin vot unanim a decis de a aproba a doua perioadă de înregistrare, 15 ianuarie – 15 martie și aprobarea modificări în Regulamentul Campionatului Republicii Moldova la fotbal și a Cupei R. Moldova Orange ediția 2020-2021.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.