Candidatura deputatului Radu Rebeja la șefia Federației Moldovenești de Fotbal nu va fi admisă. Decizia Comitetului Executiv al FMF

26 Ian. 2021, 08:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Realitatea.md
26 Ian. 2021, 08:44 // Bani și Afaceri //  Realitatea.md

Potrivit FMF, examinând informația prezentată de Secretarul general al FMF, Nicolai Cebotari și Ion Poalelungi, Secretarul Comisiei responsabile de organizarea și desfășurarea celui de-al XIX-lea Congres al FMF, Comitetul Executiv a hotărât unanim de „a lua act de prezentarea Comisiei (Secretariatului FMF) responsabile de organizarea și desfășurarea celui de-al XIX-lea Congres de dare de seamă și alegere a organelor de conducere ale FMF” din 22 ianuarie curent, privind actele depuse de deputatul Radu Rebeja din 15 ianuarie și de „a nu admite pe Radu Rebeja de a candida la funcția de președinte al FMF”. La fel, s-a decis de a propune hotărârea dată a Comitetului Executiv spre aprobare Congresului al XIX-lea de dare de seamă și alegere a organelor de conducere ale FMF care se va desfășura mâine, 22 ianuarie 2021.

Totodată, Comitetul Executiv a adoptat următoarele decizii importante:

  • Aprobarea Regulamentului FMF de clasificare a centrelor de pregătire a copiilor și juniorilor.
  • Modificarea Regulamentului privind modul de calcul și de plată a premiilor anuale profesorilor-antrenori de copii și juniori pentru pregătirea jucătorilor din loturile naționale ale Republicii Moldova (U-17, U-19, U-21 și Echipa Națională), inclusiv cele feminine.
  • Aprobarea schemei de repartizare a plăților de solidaritate din competițiile de club UEFA 2019-2020 pentru dezvoltarea tinerilor fotbaliști în cluburile din Republica Moldova.
  • Aprobarea hotărârii referitoare la informarea Congresului nr. XIX de dare de seamă și alegere a organelor de conducere ale FMF din 22.01.2021 și propunerea de a lua act de excluderea unor membri ai FMF și afilierea unor membri la FMF în perioada: iunie 2019 – decembrie 2020;
  • Aprobarea modificării și completarea instrucțiunilor privind măsurile sanitar-epidemiologice care urmează a fi respectate la organizarea și desfășurarea celui de-al XIX-lea Congres de dare de seamă și alegere a organelor de conducere ale FMF din 22.01.2021, conform Hotărârii Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr.42 din 13 ianuarie 2021, anexa nr.3;
  • Aprobarea listei participanților la cel de-al XIX-lea Congres de dare de seamă și alegere a organelor de conducere ale FMF din 22.01.2021 pentru a fi întocmit registrul corespunzător de evidență, care va conține datele și informația referitoare la participanți, conform prevederilor Hotărîrii CNESP Nr. 42 din 13.01.2021.

Nu în ultimul rând, Secretarul general al FMF, Nicolai Cebotari, a menționat că în legătură cu necesitatea înregistrării și legitimării jucătorilor participanți în Campionatul Republicii Moldova la fotbal ediția 2020-2021, s-a propus de a aproba a doua perioadă de înregistrare, 15 ianuarie – 15 martie, în baza amendamentelor prevăzute de IFAB nr. 19 s-a propus de a efectua modificări în Regulamentul Campionatului Republicii Moldova la fotbal și a Regulamentului Cupei R. Moldova Orange ediția 2020-2021. Comitetul Executiv, prin vot unanim a decis de a aproba a doua perioadă de înregistrare, 15 ianuarie – 15 martie și aprobarea modificări în Regulamentul Campionatului Republicii Moldova la fotbal și a Cupei R. Moldova Orange ediția 2020-2021.

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.