Candidatura deputatului Radu Rebeja la șefia Federației Moldovenești de Fotbal nu va fi admisă. Decizia Comitetului Executiv al FMF

26 Ian. 2021, 08:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Realitatea.md
26 Ian. 2021, 08:44 // Bani și Afaceri //  Realitatea.md

Potrivit FMF, examinând informația prezentată de Secretarul general al FMF, Nicolai Cebotari și Ion Poalelungi, Secretarul Comisiei responsabile de organizarea și desfășurarea celui de-al XIX-lea Congres al FMF, Comitetul Executiv a hotărât unanim de „a lua act de prezentarea Comisiei (Secretariatului FMF) responsabile de organizarea și desfășurarea celui de-al XIX-lea Congres de dare de seamă și alegere a organelor de conducere ale FMF” din 22 ianuarie curent, privind actele depuse de deputatul Radu Rebeja din 15 ianuarie și de „a nu admite pe Radu Rebeja de a candida la funcția de președinte al FMF”. La fel, s-a decis de a propune hotărârea dată a Comitetului Executiv spre aprobare Congresului al XIX-lea de dare de seamă și alegere a organelor de conducere ale FMF care se va desfășura mâine, 22 ianuarie 2021.

Totodată, Comitetul Executiv a adoptat următoarele decizii importante:

  • Aprobarea Regulamentului FMF de clasificare a centrelor de pregătire a copiilor și juniorilor.
  • Modificarea Regulamentului privind modul de calcul și de plată a premiilor anuale profesorilor-antrenori de copii și juniori pentru pregătirea jucătorilor din loturile naționale ale Republicii Moldova (U-17, U-19, U-21 și Echipa Națională), inclusiv cele feminine.
  • Aprobarea schemei de repartizare a plăților de solidaritate din competițiile de club UEFA 2019-2020 pentru dezvoltarea tinerilor fotbaliști în cluburile din Republica Moldova.
  • Aprobarea hotărârii referitoare la informarea Congresului nr. XIX de dare de seamă și alegere a organelor de conducere ale FMF din 22.01.2021 și propunerea de a lua act de excluderea unor membri ai FMF și afilierea unor membri la FMF în perioada: iunie 2019 – decembrie 2020;
  • Aprobarea modificării și completarea instrucțiunilor privind măsurile sanitar-epidemiologice care urmează a fi respectate la organizarea și desfășurarea celui de-al XIX-lea Congres de dare de seamă și alegere a organelor de conducere ale FMF din 22.01.2021, conform Hotărârii Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr.42 din 13 ianuarie 2021, anexa nr.3;
  • Aprobarea listei participanților la cel de-al XIX-lea Congres de dare de seamă și alegere a organelor de conducere ale FMF din 22.01.2021 pentru a fi întocmit registrul corespunzător de evidență, care va conține datele și informația referitoare la participanți, conform prevederilor Hotărîrii CNESP Nr. 42 din 13.01.2021.

Nu în ultimul rând, Secretarul general al FMF, Nicolai Cebotari, a menționat că în legătură cu necesitatea înregistrării și legitimării jucătorilor participanți în Campionatul Republicii Moldova la fotbal ediția 2020-2021, s-a propus de a aproba a doua perioadă de înregistrare, 15 ianuarie – 15 martie, în baza amendamentelor prevăzute de IFAB nr. 19 s-a propus de a efectua modificări în Regulamentul Campionatului Republicii Moldova la fotbal și a Regulamentului Cupei R. Moldova Orange ediția 2020-2021. Comitetul Executiv, prin vot unanim a decis de a aproba a doua perioadă de înregistrare, 15 ianuarie – 15 martie și aprobarea modificări în Regulamentul Campionatului Republicii Moldova la fotbal și a Cupei R. Moldova Orange ediția 2020-2021.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.