Capcana întinsă Ucrainei: Trei forțe geopolitice vor să ia fața SUA și să-l ajute pe Putin

Războiul lui Putin din Ucraina și recenta ieșire a Rusiei din acordul cerealelor transportate prin Marea Neagră au dus la creșterea vertiginoasă a prețurilor combustibililor și alimentelor pe plan internațional. În acest context, ofertele de mediere între Kiev și Moscova au crescut, ele venind din partea a trei forțe geopolitice, China, țările Africii și Arabia Saudită.

Dar aceste cereri, care vor să ia fața SUA, întind o capcană Ucrainei, pentru a o forța să stea la masa negocierilor de pace, înainte de deznodământul războiului, favorizându-l astfel pe Putin.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a salutat aceste inițiative, atât pentru a atrage sprijinul țărilor care nu au condamnat Rusia, cât și a speranței că toate războaiele se termină prin negocieri. Dar, America atrage atenția că Washingtonul nu va negocia peste capul Ucrainei în cazul unor discuții de pace, așa cum vor să facă China, Africa și Arabia Saudită, potrivit Foreign Policy.

Niciunul dintre acești trei actori care vor să se implice în negocierile de pace – China, Africa sau Arabia Saudită – nu este un partener de încredere într-un efort de pace. China susține că este o parte neutră, deoarece nu s-a alăturat niciodată sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei și nu a oferit public ajutor militar niciunei națiuni.

Cu toate acestea, de la începutul războiului, mass-media chineză și declarațiile oficiale au fost puternic anti-NATO și au acceptat fără critică narațiunile rusești. Beijingul prezintă Kievul drept o victimă naivă a manipulării occidentale.

Potrivit informațiilor ruse interceptate de Statele Unite, Beijingul a aprobat trimiterea de transporturi ascunse de ajutor letal către Rusia, iar China este acum cel mai mare cumpărător de petrol rusesc din lume.

Când China face propuneri, ele pot servi scopurilor rusești – în speranța de a strânge o pace mediată care să lase Rusiei controlul asupra teritoriului ucrainean și să impună condiții dure Kievului.

Trucul mediatorilor pentru a sprijini Rusia
China dorește, de asemenea, să joace un „rol constructiv” în reconstrucția postbelică a Ucrainei; să creeze o anumită distanță între Beijing și Moscova; se poziționează ca un intermediar de pace în contrast cu un Occident belicos; să-și prezinte expertiza în construcție și numerarul disponibil și creează fisuri între Statele Unite și Europa.

În timp ce China a prezentat un plan specific în 12 puncte, Africa și Arabia Saudită au oferit sprijin generic pentru pace. Planul chinez include beneficii imediate pentru guvernul rus și nu ține cont de cerințele de bază ale Ucrainei pentru pace.

Neutralitatea țărilor Africii din Sudul Global este compromisă de sprijinul Africii de Sud pentru Rusia, care include exerciții navale împreună cu Rusia și China, și de refuzul acesteia de a onora mandatul de arestare al Curții Penale Internaționale pentru președintele rus Vladimir Putin.

Guvernul saudit a negociat cu folos eliberarea unor prizonieri ucraineni-ruși și lucrează pentru întoarcerea copiilor ucraineni luați cu forța de Rusia. Cu toate acestea, justificarea prințului moștenitor al saudit Mohammed bin Salman a refuzului țării sale de a se conforma eforturilor de a sancționa Rusia dezvăluie și că aceasta este doar o parte interesată.

Presarea Ucrainei să susțină negocierile sau să accepte medierea oferă toleranța agresiunii, solicitând victimei să facă compromisuri cu făptuitorul. Un răspuns mai bun ar fi să insistăm ca negocierile să penalizeze Rusia pentru agresiune, crime de război, distrugerea economiei ucrainene și deteriorarea acordurilor internaționale privind libertatea navigației.

Cedarea rolului mediatorului este contrară atât intereselor SUA, cât și celor ucrainene. Ar fi o greșeală să cedezi spațiu diplomatic adversarilor americani, mai degrabă decât să le lași inevitabililor învingători ucraineni să dicteze cum se încheie acest război. Capcana întinsă Ucrainei de China, Africa și Arabia Saudită este doar un truc pentru a-l ajuta pe Putin să rămână cu teritoriile ocupate ale Kievului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#forțe #Ucraina #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Identificarea surselor de finanțare și explorarea opțiunilor pentru dezvoltarea afacerilor și a startup-urilor au constituit temele principale ale conferinței „Finanțare alternativă pentru startup-uri și IMM-uri”, desfășurată în Chișinău.

Printre subiectele abordate s-au numărat crowdfunding-ul, business angels, fonduri de capital de risc, equity funding, programe de finanțare și granturi – opțiuni suplimentare de finanțare pentru antreprenorii aflați la început de drum, care nu dispun de active fixe sau garanții pentru obținerea sumelor bănești necesare.

Evenimentul a adunat pe aceeași scenă oficiali, antreprenori, fondatori de startup-uri, investitori și persoane interesate de metode alternative de finanțare destinate dezvoltării afacerilor, disponibile pe piața locală.

Dumitru Alaiba, vicepremier, ministrul Dezvoltării Regionale și Digitalizării: „În prezent, în Republica Moldova avem în jur de 50 de mii de companii, iar dintr-o anumită perspectivă, noi avem nevoie de mai mulți antreprenori care să creeze mai multă valoare, care să ducă la creșterea economiei. Una dintre principalele noastre priorități este să promovăm antreprenoriatul, iar succesul fiecărui antreprenor este principala noastră misiune. Pentru acestea, lucrăm în primul rând ca să oferim maximum libertate, pentru că știind comunitatea de startup-uri și faptul că preferă să facă afaceri, trebuie să-i ajutăm să se simtă că sunt în largul oceanului, că pot crea și beneficiază de susținere.”

John Riordan, șef adjunct al Misiunii USAID în Moldova: „Este o plăcere să fiu aici, pentru că se simte foarte mult talent și inovație în această sală, ceea ce este super impresionant pentru mine. Tema finanțării alternative prezintă un interes real, atât pentru Moldova, cât și pentru partenerii noștri. USAID ridică la un nou nivel abordarea sistemului de dezvoltare a startup-urilor și a inovației în Moldova.  Astfel, Moldova devine cunoscută ca fiind o destinație pentru startup-uri, inclusiv prin participarea la evenimente internaționale și locale. Între timp, este construită o infrastructură mai robustă pentru antreprenori și IMM-uri, încurajându-i să crească, în Moldova, pentru a menține talentele aici, acasă – un obiectiv la care lucrăm deja de ceva timp și care începe să dea roade.”

Primul panel de discuții a fost dedicat lendingului – tehnică de finanțare care funcționează după modelul unor piețe care conectează împrumuturile cu investitorii – și Equity Crowdfunding- un mecanism care permite unor grupuri largi de investitori să finanțeze startup-uri în schimbul unui echități – care reprezintă un catalizator pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii. Invitații au abordat premisele în care instrumentele alternative pot permite cetățenilor să-și investească resursele disponibile în proiecte de afaceri. De asemenea, discuțiile au fost concentrate și pe eficiența cadrului legal al finanțării alternative, incluzând evoluția crowdfundingului și reglementările adoptate pentru a sprijini noile metode de finanțare.

Natalia Bejan, directoare executivă Startup Moldova: „Scopul acestui eveniment este în primul rând de a informa antreprenorii și fondatorii de startup-uri că există metode de finanțare alternativă. Venim în fața lor inclusiv cu exemple elocvente în care micile afaceri au beneficiat de susținere financiară fie din granturi sau programe guvernamentale dedicate. Conferința este un punct de pornire pentru cei care vor să lanseze o campanie de crowdfunding, își doresc să atragă investitori privați sau sunt pe punctul de a aplica pentru sprijin financiar în cadrul unui program, ca să se informeze și să ia decizii asumate cu referire la afacerea lor.”

Tudor Darie, fondator și CEO Fagura: „Atragerea de capital prin crowdfunding ajută companiile să obțină ușor finanțare prin împrumuturi sau equity. Companiile mai obțin o validare din partea comunității și noi clienți sau parteneri. Important să fie ales instrumentul potrivit. Uneori, afacerea are nevoie de un împrumut, dacă fiecare euro investit generează profit de 2 sau 3. Alteori, compania are nevoie de equity crowdfunding, ca să atragă fonduri în schimb la shares. Pentru o campanie de equity crowdfunding profesionistă, antreprenorii au nevoie de aproximativ șase luni. Primul pas este evaluarea interesului comunității de a investi în afacere. Pentru un împrumut, ai nevoie de 15 minute și depui cererea, totul e simplu și transparent.”

Un alt subiect abordat a pus accent pe programele de finanțare și granturile oferite de către autoritățile țării noastre pentru antreprenorii la început de care, care vor să-și extindă afacerea. Fondatorii de companii care deja au beneficiat de susținere financiară au povestit despre experiența lor de contractare a grantului, provocările din domeniu, dar și necesitatea de a avea susținere constantă din partea autorităților în scalarea afacerii.

Olga Melniciuc, fondatorea investitii.md: „Investițiile sunt necesare oricând și oriunde pentru dezvoltarea afacerii, în mod special atunci când companiile au lipsă de resurse pentru a-și scala ideile de business. Spre exemplu, investițiile din partea Business Angels sunt pentru acele companii care nu au acces la fonduri decât ale investitorilor privați și acești oameni îi ajută să crească mai repede, să dezvolte produsul, să atragă parteneri, să facă primele vânzări și să iasă pe alte pieței. Plus, deja compania este generatoare de venit și intră în acest „joc” de capital fund și poate intra și pe alte piețe, pentru a beneficia de investiții.”

La eveniment au participat și persoane din România precum Cosmin Ochișor, VC Partner GapMinder, care au povestit despre abordarea directă ca investitori, consultanță strategică și implicarea directă în organizarea operațională, guvernanța corporativă și disciplina financiară în rândul companiilor care vor să se extindă rapid. La conferință a fost organizat și un workshop interactiv, unde participanții au avut posibilitatea de a interacționa direct cu experți din domeniu, de a adresa întrebări și de a obține schimb de experiență și bune practici pentru a-și dezvolta activitatea.

Potrivit studiului „Impactul investițiilor străine directe asupra economiei RM, 2012-2022″, investițiile străine directe în țara noastră au crescut cu aproximativ 50% față de anul 2021 și cu aproximativ 16% față de anul 2019. În același timp, întreprinderile cu investiții străine directe sunt, în medie, de două ori mai productive, fapt care reflectă direct într-o creștere economică mai mare.

Conferința „Finanțare alternativă pentru startup-uri și IMM-uri” a fost organizată de Startup Moldova, investitii.MD și Fagura Moldova, cu suportul Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID Moldova, Embassy of Sweden in Chisinau și UK in Moldova – British Embassy Chisinau.