Capitala europeană unde disperarea atinge cote alarmante. Oamenii îşi pierd casele pentru că nu își pot plăti ratele

În ultimul deceniu, cumpărătorii care au intrat pentru prima dată pe piaţa imobiliară londoneză au abandonat piaţa imobiliară, după ce o creştere bruscă a ratelor la creditele ipotecare şi inflaţia care nu dă semne de ameliorare i-a forţat pe mulţi să abandoneze, scrie Financial Times.

Finanţatorul ipotecar Halifax a declarat că doar 24,323 de londonezi au cumpărat o casă pentru prima dată între ianuarie şi august 2023, o scădere de 9% faţă de aceeaşi perioadă din 2013. Capitala este singura regiune din Marea Britanie cu mai puţini cumpărători la prima mână decât în urmă cu un deceniu. În altă parte, împrumuturile ieftine şi ajutoarele guvernamentale post COVID-19 au alimentat o creştere de două cifre în ultimii 10 ani.

Ratele mai mari ale dobânzilor şi inflaţia răspândesc acum problema Londrei în restul pieţei imobiliare din Marea Britanie. Numărul celor care cumpără pentru prima dată o locuinţă în Marea Britanie a scăzut cu 22% faţă de acum un an, între ianuarie şi august, potrivit Halifax. Acest lucru se adaugă la dovezile că majorările de dobândă ale Băncii Angliei încetinesc piaţa imobiliară.

Un salt al inflaţiei a produs o criză serioasă a costului vieţii care abia acum începe să se atenueze şi care, de asemenea, a afectat profund în bugetele gospodăriilor şi în capacitatea de a economisi pentru un depozit.

Asta chiar dacă cerinţele privind depozitele au scăzut cu 12% faţă de anul trecut, iar preţurile locuinţelor au scăzut uşor ca răspuns la cererea mai lentă. Halifax a declarat că preţurile medii ale locuinţelor au scăzut cu 2%, ajungând la 288.030 lire sterline (351.180 dolari) din 2022.

Sud-estul Angliei a suferit cel mai mare declin al cumpărătorilor pentru prima dată în acest an, urmat de Londra şi East Anglia. Acestea sunt, de asemenea, locurile cu cele mai scumpe depozite. Londonezii care îşi cumpără prima casă trebuie să aducă peste 113.000 de lire sterline, în timp ce în sud-estul ţării această cifră depăşeşte 62.000 de lire sterline.

Chiar şi aşa, există semne de uşurare. Scăderea preţurilor proprietăţilor, coroborată cu creşterile salariale, au redus raportul dintre preţul casei şi venit, folosit de Halifax pentru a măsura accesibilitatea, la 5,1, de la 5,8 în iunie anul trecut. Acest lucru înseamnă că locuinţele pentru cei care cumpără pentru prima dată sunt la cel mai accesibil nivel din iunie 2020.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#disperare #rate #imobil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.