Cardinalii din umbra flotei misterioase care transportă petrolul rusesc în ciuda sancțiunilor Occidentului

03 Mart. 2023, 10:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Mart. 2023, 10:37 // Actual //  bani.md

Persoanele din industrie estimează dimensiunea acestei flote „din umbră” la circa 600 de nave, adică aproximativ 10% din numărul global de petroliere mari. Iar cifrele continuă să crească.

Cine deţine şi operează multe dintre aceste nave rămâne însă o enigmă, arată o investigaţie a CNN, citată de romaniatv.ro.

Pe măsură ce comercializarea petrolului rusesc a devenit mai dificilă în ultimul an, mulţi transportatori occidentali şi-au retras serviciile. În schimb, au intrat în joc actori noi şi obscuri, în unele cazuri fiind implicate companii-fantomă din Dubai sau Hong Kong. Unii au cumpărat nave de la europeni, în timp ce alţii au exploatat nave vechi, care altfel ar fi putut ajunge la fier vechi, scrie CNN.

„Există o flotă care nu face afaceri cu Rusia şi  există o flotă care face aproape exclusiv afaceri cu Rusia”, a declarat Richard Matthews, şeful departamentului de cercetare de la EA Gibson, un broker naval internaţional. Doar câteva nave, a adăugat el, fac „câte un pic din ambele”.

În timp ce Europa se debarasa de energia rusească, cumpărătorii din Asia dădeau drumul la afaceri. China a sporit importurile de petrol rusesc la 1,9 milioane de barili pe zi în medie în 2022, cu 19% mai mult decât în 2021, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie. India a accelerat achiziţiile şi mai mult, înregistrând o creştere de 800%, până la o medie de 900.000 de barili pe zi.

Potrivit Kpler, o companie de date şi analiză, exporturile de petrol rusesc către China şi India au atins niveluri-record în ianuarie, după ce a intrat în vigoare interdicţia europeană privind petrolul rusesc transportat pe mare.  Exporturile către Turcia, un alt client de top, au continuat, de asemenea, în ritm accelerat. (Aici, interdicţia privind produsele petroliere rafinate nu a intrat în vigoare până în februarie – n.r.).

Ce sunt navele negre şi navele gri

Pentru a onora aceste comenzi este nevoie de nave. Multe şi care să facă voiaje lungi. Flota naţională a Rusiei nu are suficiente vase. Şi aici intervine „flota din umbră”.

Matthew Wright, analist senior pentru transport de marfă la Kpler, clasifică navele care transportă ţiţei rusesc în două categorii: „nave gri” şi „nave negre”.

Navele gri au fost vândute de la invazie – în principal de proprietari din Europa către firme din Orientul Mijlociu şi Asia care nu au fost active anterior pe piaţa petrolieră. Navele negre, pe de altă parte, sunt veteranele campaniilor desfăşurate deja de Iran şi Venezuela pentru a evita sancţiunile occidentale şi care au trecut recent la transportul ţiţeiului rusesc.

„Există adesea dovezi că acestea şi-au mascat activităţile prin oprirea transponderului AIS”, a declarat Wright despre navele „negre”, referindu-se la tehnologia care ajută la identificarea şi localizarea navelor.

Pe de altă parte, în timp ce ţările occidentale au interzis majoritatea importurilor de petrol rusesc, nu există nicio regulă care să împiedice navele occidentale să livreze către cumpărători precum China şi India sau să furnizeze servicii precum asigurările – atât timp cât sunt respectate plafoanele de preţ impuse de G7. Navele cu proprietari europeni au reprezentat 36% din comerţul cu ţiţei rusesc în ianuarie, potrivit Kpler.

Cum creşte „flota fantomă”

Unul dintre motive este că trimiterea petrolului rusesc spre destinaţii mai îndepărtate, către China sau India, este mai puţin eficientă decât expedierea acestuia către ţări apropiate, cum ar fi Finlanda. Rusia are acum nevoie de patru ori mai multă capacitate de transport maritim pentru ţiţeiul său decât avea înainte de invazie, potrivit EA Gibson. Ca urmare, se estimează că între 25 şi 35 de nave sunt vândute pe lună în flota fantomă, potrivit unui alt cadru superior de la o firmă de comerţ cu petrol.

Global Witness, o organizaţie nonprofit, estimează că un sfert din vânzările de petroliere înregistrate între sfârşitul lunii februarie 2022 şi ianuarie anul acesta au implicat cumpărători necunoscuţi, ceea ce reprezintă aproape dublu faţă de proporţia din anul precedent.

Iar cererea ar putea creşte în lunile următoare dacă China are nevoie de mai mult combustibil pentru a-şi alimenta redresarea economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 22:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2026, 22:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.