Cardinalii din umbra flotei misterioase care transportă petrolul rusesc în ciuda sancțiunilor Occidentului

03 Mart. 2023, 10:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Mart. 2023, 10:37 // Actual //  bani.md

Persoanele din industrie estimează dimensiunea acestei flote „din umbră” la circa 600 de nave, adică aproximativ 10% din numărul global de petroliere mari. Iar cifrele continuă să crească.

Cine deţine şi operează multe dintre aceste nave rămâne însă o enigmă, arată o investigaţie a CNN, citată de romaniatv.ro.

Pe măsură ce comercializarea petrolului rusesc a devenit mai dificilă în ultimul an, mulţi transportatori occidentali şi-au retras serviciile. În schimb, au intrat în joc actori noi şi obscuri, în unele cazuri fiind implicate companii-fantomă din Dubai sau Hong Kong. Unii au cumpărat nave de la europeni, în timp ce alţii au exploatat nave vechi, care altfel ar fi putut ajunge la fier vechi, scrie CNN.

„Există o flotă care nu face afaceri cu Rusia şi  există o flotă care face aproape exclusiv afaceri cu Rusia”, a declarat Richard Matthews, şeful departamentului de cercetare de la EA Gibson, un broker naval internaţional. Doar câteva nave, a adăugat el, fac „câte un pic din ambele”.

În timp ce Europa se debarasa de energia rusească, cumpărătorii din Asia dădeau drumul la afaceri. China a sporit importurile de petrol rusesc la 1,9 milioane de barili pe zi în medie în 2022, cu 19% mai mult decât în 2021, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie. India a accelerat achiziţiile şi mai mult, înregistrând o creştere de 800%, până la o medie de 900.000 de barili pe zi.

Potrivit Kpler, o companie de date şi analiză, exporturile de petrol rusesc către China şi India au atins niveluri-record în ianuarie, după ce a intrat în vigoare interdicţia europeană privind petrolul rusesc transportat pe mare.  Exporturile către Turcia, un alt client de top, au continuat, de asemenea, în ritm accelerat. (Aici, interdicţia privind produsele petroliere rafinate nu a intrat în vigoare până în februarie – n.r.).

Ce sunt navele negre şi navele gri

Pentru a onora aceste comenzi este nevoie de nave. Multe şi care să facă voiaje lungi. Flota naţională a Rusiei nu are suficiente vase. Şi aici intervine „flota din umbră”.

Matthew Wright, analist senior pentru transport de marfă la Kpler, clasifică navele care transportă ţiţei rusesc în două categorii: „nave gri” şi „nave negre”.

Navele gri au fost vândute de la invazie – în principal de proprietari din Europa către firme din Orientul Mijlociu şi Asia care nu au fost active anterior pe piaţa petrolieră. Navele negre, pe de altă parte, sunt veteranele campaniilor desfăşurate deja de Iran şi Venezuela pentru a evita sancţiunile occidentale şi care au trecut recent la transportul ţiţeiului rusesc.

„Există adesea dovezi că acestea şi-au mascat activităţile prin oprirea transponderului AIS”, a declarat Wright despre navele „negre”, referindu-se la tehnologia care ajută la identificarea şi localizarea navelor.

Pe de altă parte, în timp ce ţările occidentale au interzis majoritatea importurilor de petrol rusesc, nu există nicio regulă care să împiedice navele occidentale să livreze către cumpărători precum China şi India sau să furnizeze servicii precum asigurările – atât timp cât sunt respectate plafoanele de preţ impuse de G7. Navele cu proprietari europeni au reprezentat 36% din comerţul cu ţiţei rusesc în ianuarie, potrivit Kpler.

Cum creşte „flota fantomă”

Unul dintre motive este că trimiterea petrolului rusesc spre destinaţii mai îndepărtate, către China sau India, este mai puţin eficientă decât expedierea acestuia către ţări apropiate, cum ar fi Finlanda. Rusia are acum nevoie de patru ori mai multă capacitate de transport maritim pentru ţiţeiul său decât avea înainte de invazie, potrivit EA Gibson. Ca urmare, se estimează că între 25 şi 35 de nave sunt vândute pe lună în flota fantomă, potrivit unui alt cadru superior de la o firmă de comerţ cu petrol.

Global Witness, o organizaţie nonprofit, estimează că un sfert din vânzările de petroliere înregistrate între sfârşitul lunii februarie 2022 şi ianuarie anul acesta au implicat cumpărători necunoscuţi, ceea ce reprezintă aproape dublu faţă de proporţia din anul precedent.

Iar cererea ar putea creşte în lunile următoare dacă China are nevoie de mai mult combustibil pentru a-şi alimenta redresarea economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

16 Sept. 2025, 09:46
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Sept. 2025, 09:46 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile agricole ale Republicii Moldova au intrat într-o etapă intensă în vara anului 2025, însă cu rezultate mixte între culturi, arată analiza realizată de economistul Iurie Rija.

În iulie–august 2025, traderii moldoveni au expediat peste hotare 307 mii tone de grâu, un volum record pentru început de sezon. Totuși, dinamica a fost umbrită de o problemă de calitate: deși grâul are parametri tradiționali buni (gluten ridicat și proteină de peste 12%), testele de laborator din Uniunea Europeană verifică și indicele W – un indicator al forței glutenului. Valorile obținute în acest sezon s-au situat sub standardele europene, iar grâul moldovenesc a fost încadrat ca furajer, spre nemulțumirea fermierilor.

Dacă grâul se confruntă cu dificultăți, orzul a devenit surpriza sezonului. Cererea internațională a crescut, iar Iordania a semnat recent un contract la 190 euro/tonă – un preț mai mare chiar decât cel al grâului alimentar, fenomen rar întâlnit. În Moldova, prețurile au urcat la 3,10 lei/kg în nord și 3,60 lei/kg la Giurgiulești, susținute de traderi importanți precum Orom-Imexpo, Rusagro-Prim și Crist-Valg. Exporturile au totalizat 77,4 mii tone, similar cu anul trecut, dar la un preț mediu mai ridicat (+21 bani/kg), ceea ce a adus fermierilor câștiguri suplimentare.

Pe piața porumbului, raportul USDA din septembrie 2025 prognozează o producție globală de 1,28 miliarde tone, în scădere, dar cu stocuri de sfârșit de sezon mai mari, ceea ce atenuează presiunile. În Uniunea Europeană, recolta este estimată la 55,3 milioane tone, cu scăderi majore în România (6,1 milioane tone). În Moldova, prețurile rămân stabile: 3,10 lei/kg în nord și centru, 3,50 lei/kg la sud, cu exporturi de 20 mii tone la un preț mediu de 4,04 lei/kg.

La rapiță, Republica Moldova a fost inclusă în raportul WASDE printre țările cu revizuiri pozitive de producție, alături de Canada și Australia. Totuși, pe plan intern, prețurile au coborât la 8,90 lei/kg la Giurgiulești și 8,80 lei/kg la Bălți. O premieră notabilă este reluarea procesării interne de rapiță după 15 ani, care a permis exportul a 6,4 mii tone de ulei.

În ceea ce privește floarea-soarelui, Moldova se află într-o poziție mai bună decât vecinii. Randamentele sunt estimate la 2–2,5 t/ha, comparativ cu 1–1,3 t/ha în sudul Ucrainei și României. Prețurile actuale variază între 9,50 lei/kg în nord și 10 lei/kg la Giurgiulești, dar tendința globală descendentă a uleiurilor vegetale apasă asupra cotațiilor.

Concluzia lui Rija: anul agricol 2025 aduce recorduri și oportunități la orz și rapiță, dar și provocări pentru grâu și floarea-soarelui, unde piața externă și factorii globali cântăresc decisiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII