Cardinalul justiției moldovenești din jilțul CSJ: Legea nu interzice calitatea de membru la șefia unui ONG

Vladislav Gribincea, proaspăt desemnat judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), a atras atenția asupra unor aspecte importante legate de restricțiile și obligațiile judecătorilor într-o postare recentă pe Facebook. Gribincea a subliniat că, în ciuda unor restricții severe impuse judecătorilor, legea nu interzice calitatea de membru în organele de conducere ale organizațiilor non-guvernamentale (ONG-uri).

În postare, noul judecător a enumerat diverse interdicții și obligații profesionale ale judecătorilor moldoveni, inclusiv restricții privind comentariile publice despre cazurile aflate în examinare și participarea la activități politice sau comerciale. Totuși, Gribincea a subliniat că legea nu include o interdicție explicită pentru judecători de a fi membri ai organelor de conducere ale ONG-urilor, care sunt organizații non-profit.

„Legea nu interzice calitatea de membru al organelor de conducere ale ONG-urilor, spre deosebire de organizațiile comerciale care sunt create pentru a genera profit”, a scris Vladislav Gribincea în postarea sa.

Cine este Vladislav Gribincea

Vladislav Gribincea este o figură prominentă în domeniul justiției și drepturilor omului din Republica Moldova. Din 2010, el ocupă poziția de președinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), un ONG activ în promovarea justiției și drepturilor omului în țară. Deși nu a deținut funcții publice până în prezent, Gribincea a fost implicat în numeroase inițiative și proiecte de reformare a sectorului justiției, precum elaborarea Strategiei de Reformare a Sectorului Justiţiei și reformarea legislației moldovenești în domeniul judiciar și penal.

Vladislav Gribincea a condus grupul de experți responsabili de elaborarea legislației privind reformarea procuraturii, fiind implicat, de asemenea, în elaborarea unor legi importante privind libertatea de exprimare și funcția de Agent Guvernamental. Recent, în luna august, el a făcut parte din Comisia de concurs pentru selectarea candidaților la funcția de judecător al Curții Constituționale din partea Guvernului Republicii Moldova.

În plus față de activitatea sa în domeniul drepturilor omului, Vladislav Gribincea este cunoscut și ca un donator fidel al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) condus de Maia Sandu. Conform rapoartelor financiare prezentate de PAS la Comisia Electorală Centrală, Gribincea a făcut donații partidului în ultimii trei ani.

De asemenea, este demn de menționat că Vladislav Gribincea este rudă prin afinitate cu deputatul Blocului „ACUM Platforma DA și PAS”, Sergiu Litvinenco, fiind cumnat cu acesta. Soacra sa, Maria Iovu, este contabil-șef la Victoriabank, una dintre cele mai importante instituții bancare din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gribincea #justiție #reforma

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.