Cardinalul justiției moldovenești din jilțul CSJ: Legea nu interzice calitatea de membru la șefia unui ONG

Cine este Vladislav Gribincea

Vladislav Gribincea este o figură prominentă în domeniul justiției și drepturilor omului din Republica Moldova. Din 2010, el ocupă poziția de președinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), un ONG activ în promovarea justiției și drepturilor omului în țară. Deși nu a deținut funcții publice până în prezent, Gribincea a fost implicat în numeroase inițiative și proiecte de reformare a sectorului justiției, precum elaborarea Strategiei de Reformare a Sectorului Justiţiei și reformarea legislației moldovenești în domeniul judiciar și penal.

Vladislav Gribincea a condus grupul de experți responsabili de elaborarea legislației privind reformarea procuraturii, fiind implicat, de asemenea, în elaborarea unor legi importante privind libertatea de exprimare și funcția de Agent Guvernamental. Recent, în luna august, el a făcut parte din Comisia de concurs pentru selectarea candidaților la funcția de judecător al Curții Constituționale din partea Guvernului Republicii Moldova.

În plus față de activitatea sa în domeniul drepturilor omului, Vladislav Gribincea este cunoscut și ca un donator fidel al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) condus de Maia Sandu. Conform rapoartelor financiare prezentate de PAS la Comisia Electorală Centrală, Gribincea a făcut donații partidului în ultimii trei ani.

De asemenea, este demn de menționat că Vladislav Gribincea este rudă prin afinitate cu deputatul Blocului „ACUM Platforma DA și PAS”, Sergiu Litvinenco, fiind cumnat cu acesta. Soacra sa, Maria Iovu, este contabil-șef la Victoriabank, una dintre cele mai importante instituții bancare din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.