Cardinalul justiției moldovenești din jilțul CSJ: Legea nu interzice calitatea de membru la șefia unui ONG

Cine este Vladislav Gribincea

Vladislav Gribincea este o figură prominentă în domeniul justiției și drepturilor omului din Republica Moldova. Din 2010, el ocupă poziția de președinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), un ONG activ în promovarea justiției și drepturilor omului în țară. Deși nu a deținut funcții publice până în prezent, Gribincea a fost implicat în numeroase inițiative și proiecte de reformare a sectorului justiției, precum elaborarea Strategiei de Reformare a Sectorului Justiţiei și reformarea legislației moldovenești în domeniul judiciar și penal.

Vladislav Gribincea a condus grupul de experți responsabili de elaborarea legislației privind reformarea procuraturii, fiind implicat, de asemenea, în elaborarea unor legi importante privind libertatea de exprimare și funcția de Agent Guvernamental. Recent, în luna august, el a făcut parte din Comisia de concurs pentru selectarea candidaților la funcția de judecător al Curții Constituționale din partea Guvernului Republicii Moldova.

În plus față de activitatea sa în domeniul drepturilor omului, Vladislav Gribincea este cunoscut și ca un donator fidel al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) condus de Maia Sandu. Conform rapoartelor financiare prezentate de PAS la Comisia Electorală Centrală, Gribincea a făcut donații partidului în ultimii trei ani.

De asemenea, este demn de menționat că Vladislav Gribincea este rudă prin afinitate cu deputatul Blocului „ACUM Platforma DA și PAS”, Sergiu Litvinenco, fiind cumnat cu acesta. Soacra sa, Maria Iovu, este contabil-șef la Victoriabank, una dintre cele mai importante instituții bancare din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat