Care este de fapt motivul pentru care China deţine atât de mult din Ucraina?

20 Sept. 2022, 05:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Sept. 2022, 05:52 // Actual //  bani.md

Invazia Rusiei în Ucraina provoacă foamete la nivel mondial şi creşterea galopantă a preţurilor la alimente, iar viitoarele întreruperi ale lanţului de aprovizionare vor aduce şi mai multă mizerie. Multe ţări îşi dau seama că ar trebui să cultive mai multă hrană, dar au vândut o mare parte din cele mai bune terenuri Chinei, care le foloseşte pentru a-şi hrăni propria populaţie.

În urmă cu câţiva ani, China a cumpărat aproape o zecime din terenurile agricole arabile ale Ucrainei. Ţările ar trebui să înceapă să îi verifice pe cei care doresc să le cumpere terenurile agricole, aşa cum fac deja cu potenţialii cumpărători de tehnologie sensibilă.

„Nu poate exista o soluţie eficientă la criza alimentară globală fără reintegrarea producţiei alimentare a Ucrainei, precum şi a alimentelor şi îngrăşămintelor produse de Rusia, pe pieţele mondiale”, a declarat secretarul general al Naţiunilor Unite, António Guterres, la 24 iunie, avertizând că lumea se confruntă cu multiple foamete în acest an şi cu una mai gravă în 2023. Dar cerealele şi alte alimente ucrainene nu vor putea intra pe piaţa mondială prea curând, deoarece ruta maritimă rămâne blocată de Rusia. Ucraina trimite o parte din cereale pe pieţele mondiale pe calea ferată către Polonia şi România, dar acest lucru este laborios şi costisitor. Înainte de război, aproximativ 90% din grânele Ucrainei erau exportate prin porturile sale maritime.

În ultimii ani, cumpărătorii chinezi au achiziţionat terenuri agricole în ţări care variază de la SUA şi Franţa la Vietnam. În 2013, gigantul alimentar WH Group, cu sediul în Hong Kong, a cumpărat Smithfield, cel mai mare producător de carne de porc din America, şi peste 146.000 de acri de teren agricol din Missouri. În acelaşi an, Xinjiang Production and Construction Corps a cumpărat 9% din faimoasele terenuri agricole fertile din Ucraina, echivalentul a 5% din teritoriul total al ţării, cu un contract de închiriere pe 50 de ani. (În 2020, SUA au impus sancţiuni companiei chineze din cauza încălcării drepturilor omului). Între 2011 şi 2020, China a cumpărat aproape şapte milioane de hectare de terenuri agricole în întreaga lume. Firmele din Marea Britanie au cumpărat aproape două milioane de hectare, în timp ce firmele americane şi japoneze au cumpărat mai puţin de un milion de hectare.
„Ceea ce contează cel mai mult este ceea ce fac chinezii cu pământul”, a declarat J. Peter Pham, un analist de lungă durată pentru Africa, care a fost trimisul administraţiei Trump în regiunea Marilor Lacuri din Africa. În Republica Democrată Congo, „au primit aprobarea din partea regimului anterior de a lua 100.000 de hectare pentru a produce pentru ulei de palmier”, a cărui cultivare provoacă defrişări dăunătoare. „Iar în Zimbabwe, se produce carne de vită pentru a fi exportată în China, ceea ce nu reprezintă o utilizare durabilă şi nici înţeleaptă a terenurilor agricole într-o ţară în care oamenii suferă de foame din cauza lipsei alimentelor de bază”.

Pierderea terenurilor arabile devine calamitoasă pentru ţările mai bine poziţionate decât Zimbabwe. Până în aprilie, mai ales ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, preţurile cu ridicata ale alimentelor au crescut cu 18% faţă de anul precedent. Aceasta este cea mai mare creştere pe 12 luni din ultimele aproape cinci decenii, relatează Bloomberg. În Franţa, preţurile la grâu s-au dublat din 2020. Şi este posibil ca China să vrea să cumpere mai multe terenuri străine. Are 21% din populaţia lumii, dar doar 7% din terenurile agricole productive.

Soarta Ucrainei evidenţiază pericolul de a avea o altă ţară care să se ocupe de o bucată din propriul teritoriu. În timp ce Kievul ar putea fi îngrijorat de faptul că un aliat al Rusiei îi controlează pământul, trebuie să se teamă, de asemenea, că China ar putea renunţa brusc la proprietăţile sale, exacerbând astfel problemele economice ale Ucrainei.

Un proiect de lege sponsorizat de către reprezentantul Dan Newhouse (R., Wash.), aflat în prezent în faţa Comisiei de Credite a Camerei, propune interzicerea companiilor chineze, ruseşti, iraniene şi nord-coreene să cumpere terenuri agricole americane. Acesta urmează un proiect de lege introdus în 2020 de către senatorii republicani. Jim Inhofe şi Thom Tillis, care ar impune verificarea achiziţiilor de terenuri agricole de către entităţi străine.

O astfel de examinare ar trebui să fie însoţită de eforturi de răscumpărare a terenurilor de la China şi de la orice alţi rivali strategici. A permite puterilor ostile să deţină terenuri agricole a devenit prea riscant. Cererea de terenuri arabile va creşte odată cu schimbările climatice. În acelaşi timp, confruntările geopolitice vor provoca mai multe perturbări ale lanţurilor de aprovizionare cu alimente. Fiecare hectar contează.

Realitatea Live

31 Dec. 2025, 13:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
31 Dec. 2025, 13:01 // Actual //  Grîu Tatiana

Exportul de gaze către Republica Moldova, prin gazoductul Iași – Ungheni, atinge astăzi 6 milioane metri cubi, maximul absolut de capacitate al conductei, scrie economedia.ro.

Jurnaliștii români precizează că țara noastră are ca unică sursă de aprovizionare România, atât ca import de gaze de peste Prut, cât și ca oferirea de spațiu de depozitare subterană a cantităților pe care molodvenii le cumpără din alte părți, dar care ajung temporar tot la noi.

Mai mult, sistemul de transport și distribuție a gazelor de peste Prut este operat de Transgazul românesc.

Cât privește fluxurile de gaze de pe teritoriul României, consumul este asigurat, în aceste zile, cu precădere din extracția cantităților stocate în subteran, în sezonul cald. 25 de milioane de metri cubi sunt extrase azi din depozite. Abia pe locul doi este producția curentă – 23,7 milioane metri cubi și mai aducem din import – prin Bulgaria 12,6 milioane de metri cubi, din care 4,4 reprezintă tranzit către Ungaria și Ucraina.

Consumul total al României de circa 54 de milioane de metri cubi se realizează în condițiile în care și termocentralele pe gaz consumă mult, fiind chiar prima sursă de generare a electricității din țară – peste 1.800 MW.

Gazoductul Iași–Ungheni–Chișinău conectează Republica Moldova la rețeaua de gaze naturale din România, oferind Chișinăului acces direct la surse alternative și mai sigure de energie. Conducta are o lungime de aproximativ 150 de kilometri, iar investiția totală în acest proiect a fost de circa 150 de milioane de euro.

Proiectul a fost finalizat în anul 2020, având inițial o capacitate de transport de 1,5 milioane de metri cubi de gaze pe zi. Ulterior, în urma lucrărilor de extindere și modernizare, capacitatea de transport a fost majorată de 3,3 ori în direcția Republicii Moldova și de 4,6 ori pentru fluxul invers, către România.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII