Care este importanța antreprenoriatului social și de ce trebuie să devină o prioritate?

15 Mai 2024, 09:00
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
15 Mai 2024, 09:00 // Slider //  bani.md

Antreprenoriatul social reprezintă o punte între pasiunea pentru schimbare socială și dorința de creștere economică, transformând ideile în acțiuni tangibile. În Republica Moldova, o comunitate mică de antreprenori sociali lucrează asiduu pentru a aduce beneficii tuturor, indiferent de condiție socială sau de capacități individuale, urmărind să faciliteze accesul la produse și servicii sociale și să promoveze schimbări legislative menite să susțină creșterea acestui sector.

„Antreprenoriatul social în esența sa reprezintă o punte de legătură între persoanele care au interes social foarte mare, și în același timp doresc să aibă și o capacitate de creștere economică. Astfel, întreprinderile sociale creează acele posibilități pentru toți oamenii, indiferent de starea socială, indiferent de unde provin, indiferent de capacități fizice sau mintale, să-și găsească un rost în viață.”, spune Laurențiu Racu, secretar general, Platforma pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Social din Republica Moldova.

„Comunitatea de antreprenori sociali din Moldova e mică, dar are un potențial uriaș. Antreprenorii sociali sunt cei care au un impact social la toate nivelele. Ajută atât bătrânii, copiii cu necesități educaționale speciale, persoane cu dizabilități, persoane care au ieșit din detenție și alte categorii defavorizate. Fundația Est-Europeană, împreună cu partenerii săi, care sunt UE și Ambasada Suediei în RM, facilitează și susține acest sector.

„Ne-am propus ca să elaborăm marca socială pentru aceste întreprinderi, pentru a ușura procesul de selectare a produselor atunci când un cumpărător vrea să procure produsele făcute anume de aceste întreprinderi sociale. La fel, ne-am propus ca să schimbăm Legea cu privire la Antreprenoriat Social, pentru a facilita procesul de obținere a statutului de întreprinzător social, precum și a obține anumite facilități fiscale pentru întreprinderile sociale.”, menționează Ana Ciurac, coordonatoare de proiecte, Fundația Est-Europeană.

„Pentru noi este o prioritate, în primul rând. Și importanța lui derivă din faptul că prin întreprinderile sociale pe care noi încercăm să le creștem, creăm locuri de muncă pentru persoane vulnerabile, cele care, de obicei, mai greu își găsesc un loc de muncă plătit decent. Prin asta creștem comunitățile. Prin asta noi încercăm să facem ca familiile celor angajați în cadrul întreprinderilor sociale să beneficieze de anumite venituri. Creșterea economică, inclusiv de datorează antreprenoriatului social. Eu cred că noi trebuie să-l promovăm și să avem grijă ca antreprenorii sociali să fie la fel de bine instruiți și să aibă profituri cât mai bune.”, a spus Sorin Mereacre, președinte, Fundația Est-Europeană.

„Importanța întreprinderilor sociale constă în complexitatea măsurilor de susținere, cum ar fi angajarea în câmpul muncii sau prestarea serviciilor. La fel, este important că întregul profit al unei întreprinderi sociale merge la dezvoltarea organizațiilor necomerciale care, la rândul lor, creează și mai multă bunăstare și lucrează cu beneficiarii.”, a menționat Svetlana Lopatina, directoare, Centrul de Dezvoltare pentru Copii „Всезнайка”, or. Tighina.

„Antreprenoriatul social este important datorită modalităților noi și inovative de a rezolva problemele sociale presante din societate, cum ar fi sărăcia, inegalitățile, educația, schimbările climatice, și toate acestea prin resursele primite în urma activității de antreprenoriat.”, spune Daniela Gurschi, directoarea HUB-ului Antreprenorilor Sociali.

01 Mai 2026, 16:13
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Mai 2026, 16:13 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide  reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.