Care este importanța antreprenoriatului social și de ce trebuie să devină o prioritate?

Antreprenoriatul social reprezintă o punte între pasiunea pentru schimbare socială și dorința de creștere economică, transformând ideile în acțiuni tangibile. În Republica Moldova, o comunitate mică de antreprenori sociali lucrează asiduu pentru a aduce beneficii tuturor, indiferent de condiție socială sau de capacități individuale, urmărind să faciliteze accesul la produse și servicii sociale și să promoveze schimbări legislative menite să susțină creșterea acestui sector.

„Antreprenoriatul social în esența sa reprezintă o punte de legătură între persoanele care au interes social foarte mare, și în același timp doresc să aibă și o capacitate de creștere economică. Astfel, întreprinderile sociale creează acele posibilități pentru toți oamenii, indiferent de starea socială, indiferent de unde provin, indiferent de capacități fizice sau mintale, să-și găsească un rost în viață.”, spune Laurențiu Racu, secretar general, Platforma pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Social din Republica Moldova.

„Comunitatea de antreprenori sociali din Moldova e mică, dar are un potențial uriaș. Antreprenorii sociali sunt cei care au un impact social la toate nivelele. Ajută atât bătrânii, copiii cu necesități educaționale speciale, persoane cu dizabilități, persoane care au ieșit din detenție și alte categorii defavorizate. Fundația Est-Europeană, împreună cu partenerii săi, care sunt UE și Ambasada Suediei în RM, facilitează și susține acest sector.

„Ne-am propus ca să elaborăm marca socială pentru aceste întreprinderi, pentru a ușura procesul de selectare a produselor atunci când un cumpărător vrea să procure produsele făcute anume de aceste întreprinderi sociale. La fel, ne-am propus ca să schimbăm Legea cu privire la Antreprenoriat Social, pentru a facilita procesul de obținere a statutului de întreprinzător social, precum și a obține anumite facilități fiscale pentru întreprinderile sociale.”, menționează Ana Ciurac, coordonatoare de proiecte, Fundația Est-Europeană.

„Pentru noi este o prioritate, în primul rând. Și importanța lui derivă din faptul că prin întreprinderile sociale pe care noi încercăm să le creștem, creăm locuri de muncă pentru persoane vulnerabile, cele care, de obicei, mai greu își găsesc un loc de muncă plătit decent. Prin asta creștem comunitățile. Prin asta noi încercăm să facem ca familiile celor angajați în cadrul întreprinderilor sociale să beneficieze de anumite venituri. Creșterea economică, inclusiv de datorează antreprenoriatului social. Eu cred că noi trebuie să-l promovăm și să avem grijă ca antreprenorii sociali să fie la fel de bine instruiți și să aibă profituri cât mai bune.”, a spus Sorin Mereacre, președinte, Fundația Est-Europeană.

„Importanța întreprinderilor sociale constă în complexitatea măsurilor de susținere, cum ar fi angajarea în câmpul muncii sau prestarea serviciilor. La fel, este important că întregul profit al unei întreprinderi sociale merge la dezvoltarea organizațiilor necomerciale care, la rândul lor, creează și mai multă bunăstare și lucrează cu beneficiarii.”, a menționat Svetlana Lopatina, directoare, Centrul de Dezvoltare pentru Copii „Всезнайка”, or. Tighina.

„Antreprenoriatul social este important datorită modalităților noi și inovative de a rezolva problemele sociale presante din societate, cum ar fi sărăcia, inegalitățile, educația, schimbările climatice, și toate acestea prin resursele primite în urma activității de antreprenoriat.”, spune Daniela Gurschi, directoarea HUB-ului Antreprenorilor Sociali.

#Fundatia Est-Europeana #antreprenoriat social #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.