Care este ţara unde telefonul mobil este distrus, dacă elevul este prins jucându-se în clasă

20 Mart. 2024, 10:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Mart. 2024, 10:20 // Actual //  bani.md

Cazul a avut loc în China, într-o şcoală gimnazială din Lishui, în provincia Zhejiang.

Conform site-ului Orizzontescuola, elevii de gimnaziu trebuie să-şi predea telefoanele mobile în fiecare dimineaţă când intră în şcoală, dispozitivele fiind păstrate în siguranţă de către administraţia şcolii într-un seif şi returnate abia la sfârşitul lecţiilor.

Până aici, nimic ciudat, în condiţiile în care astfel de metode sunt aplicate în mai multe unităţi de învăţământ din Europa şi nu numai.

Dar, în şcolile chineze s-a mers mai departe, iar pedeapsa pentru elevii care încalcă regula se dovedeşte a fi foarte severă. Dacă un elev nu predă telefonul la intrare şi este prins ulterior cu dispozitivul în mână, personalul şcolii confiscă telefonul şi îl predă directorului.

Conducătorul şcolii, organizând o ceremonie publică care are rol de lecţie pentru ceilalţi elevi, distruge dispozitivul (deşi nu se cunoaşte în ce fel).

După cum relatează portalul italian amintit, specializat în ştiri şcolare, care însă nu citează sursa, directorul şcolii chineze a declarat că această măsură a fost adoptată pentru a îmbunătăţi concentrarea elevilor şi pentru a preveni distrarea acestora de jocuri video şi de reţele de socializare.

Regula impusă de şcoală, în special cea referitoare la cazurile cele mai extreme, a stârnit reacţii contrare în rândul părinţilor copiilor: dacă unii sunt de acord cu constatarea şcolii că distrugerea telefonului mobil al copilului lor este o modalitate eficientă pentru a-i educa pe copii şi pentru a-i împiedica să piardă timp preţios cu reţelele de socializare şi cu jocurile video, alţi părinţi consideră distrugerea telefonului mobil o soluţie prea dură, crudă şi poate contraproductivă.

Momentan, nu se cunosc cazuri de alte şcoli care să fi adoptat soluţii similare.

Au existat şi alte operaţiuni, cum ar fi cea aleasă de Institutul de Tehnologie Anhui Suzhou, în provincia estică chineză Anhui, care a scos prizele de curent din cămine, pentru a împiedica studenţii să-şi petreacă noaptea jucând jocuri sau pierzând timp pe reţelele de socializare. Protestele studenţeşti au fost inutile, având loc inclusiv acte de vandalism.

Autorităţile spun că vor să protejeze vederea tinerilor, să le îmbunătăţească concentrarea şi să prevină dependenţa de internet. Încă din 2021, şcolile au fost încurajate să găsească alte modalităţi decât telefoanele mobile, pentru ca părinţii să comunice cu copiii în timpul şcolii.

Potrivit organismului de stat China Internet Network Information Center, marea majoritate a copiilor şi adolescenţilor din China accesează internetul prin intermediul smartphone-ului lor: o statistică recentă spune că 74% dintre copiii sub 18 ani.

Astfel, în august anul trecut, autoritatea de reglementare a spaţiului cibernetic din China a anunţat o propunere transmisă principalilor producători de telefoane mobile de a include un „mod limitat” în dispozitive, pentru a limita utilizarea de către minori (sub 18 ani) la maximum două ore pe zi.

O cerere a cărei prezentare a fost accelerată după răspândirea pe reţelele de socializare chineze a videoclipului unui băiat de 13 ani din Guangxi care şi-a ameninţat tatăl cu un satâr după ce i-a luat telefonul pentru că a petrecut prea mult timp pe net. Pentru milioane de chinezi, incidentul a devenit un exemplu extrem al pericolelor dependenţei de ecrane care afectează tinerii chinezi.

Guvernul preşedintelui Xi Jinping a spus în mod repetat că tinerii sunt cruciali pentru dezvoltarea Chinei, iar autorităţile au introdus deja măsuri pentru a reglementa dependenţa tinerilor de tehnologie, cum ar fi limitarea timpului în care copiii pot juca jocuri video.

Decizia guvernului a dus la o prăbuşire a acţiunilor pentru cei mai mari producători de smartphone-uri din lume, în special pentru cei legaţi de piaţa chineză, aşa cum a fost şi pentru producătorii de jocuri video când un oficial chinez (forţat ulterior să demisioneze) a anunţat o nouă înăsprire a pieţei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.