Care sunt ţările ce vor deveni super-puterile lumii după ultimele crize economice

În 30 de ani de acum încolo, cele mai mari economii ale lumii vor fi cele emergente în prezent, acestea depăşindu-i pe giganţii actuali ai lumii, potrivit unui articol publicat de bbc.com, citat de businessmagazin.ro.

Brexitul, coronavirusul,restricţiile legate de schimburile comerciale între ţări au un impact asupra economiei în prezent, dar în ciuda schimbărilor imediate, economia lumii este proiectată să crească într-un ritm rapid în următoarele câteva decenii, scriu jurnaliştii de la BBC. De fapt, până în 2050, este proiectat ca piaţa globală să îşi dubleze mărimea, chiar şi dacă Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) previzionează că populaţia lumii va creşte cu doar 26%.

Chiar dacă este greu de zis care va fi viitorul economic al lumii, majoritatea economiştilor sunt de acord în privinţa unui singur lucru: în prezent, pieţele aflate în dezvoltare vor fi super-puterile lumii.

Potrivit raportului Lumea în 2050 realizat de compania de consultanţă şi audit PWC, de acum încolo, şase dintre şapte cele mai mari economii ale lumii vor fi şapte dintre economiile emergente în prezent, depăşind Statele Unite (care vor coborî de pe locul 2, pe 3), Japonia (care va coborî de pe locul 4, pe 8) şi Germania (care coboară şi aceasta de pe locul 5, pe 9).

Chiar şi economii mai mici precum a celor din Vietnam, Filipine şi Nigeriei vor trece prin salturi uriaşe în următoarele trei decenii, potrivit aceluiaşi studiu.

#supreputeri #economii #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu a cerut includerea pe ordinea de zi a Parlamentului a audierii conducerii AGEPI, invocând informații „șocante” apărute în urma audierilor desfășurate la Comisia Economie, Buget și Finanțe privind funcționarea asociațiilor de gestiune colectivă a drepturilor de autor.

Potrivit lui Chicu, asociațiile de gestiune colectivă, sub supravegherea AGEPI, ar colecta anual 40–50 de milioane de lei de la utilizatorii resurselor media, însă autorii și oamenii de creație nu ar fi primit bani de ani de zile. „AGPI este o instituție a statului cu un buget de circa 50 de milioane de lei, dar nu se îngrijește nici măcar să controleze aceste asociații, despre care există dovezi că sunt monopolizate”, a declarat deputatul. El a solicitat audierea șefului AGEPI și recomandarea către Guvern de a schimba urgent conducerea, cerere formulată, spune Chicu, și de către autori și deținătorii de drepturi.

În replică, deputatul PAS Radu Marian a precizat că inițiativa audierilor a venit chiar de la majoritatea parlamentară, prin Comisia Economie, Buget și Finanțe, cu scopul de a clarifica situația pe bază de documente. „Urmează să solicităm explicații de la toate organizațiile de gestiune colectivă, inclusiv de la AGEPI. Ne vom reuni din nou în comisie și vom lua decizii, dar fără a transforma problema într-un circ sau PR politic”, a subliniat Marian.

Acesta a mai spus că obiectivul este rezolvarea problemei și asigurarea plății corecte a drepturilor de autor, nu spectacolul politic, reiterând apelul la utilizarea platformelor de lucru instituționale pentru a ajunge la soluții concrete.