Care sunt ţările ce vor deveni super-puterile lumii după ultimele crize economice

În 30 de ani de acum încolo, cele mai mari economii ale lumii vor fi cele emergente în prezent, acestea depăşindu-i pe giganţii actuali ai lumii, potrivit unui articol publicat de bbc.com, citat de businessmagazin.ro.

Brexitul, coronavirusul,restricţiile legate de schimburile comerciale între ţări au un impact asupra economiei în prezent, dar în ciuda schimbărilor imediate, economia lumii este proiectată să crească într-un ritm rapid în următoarele câteva decenii, scriu jurnaliştii de la BBC. De fapt, până în 2050, este proiectat ca piaţa globală să îşi dubleze mărimea, chiar şi dacă Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) previzionează că populaţia lumii va creşte cu doar 26%.

Chiar dacă este greu de zis care va fi viitorul economic al lumii, majoritatea economiştilor sunt de acord în privinţa unui singur lucru: în prezent, pieţele aflate în dezvoltare vor fi super-puterile lumii.

Potrivit raportului Lumea în 2050 realizat de compania de consultanţă şi audit PWC, de acum încolo, şase dintre şapte cele mai mari economii ale lumii vor fi şapte dintre economiile emergente în prezent, depăşind Statele Unite (care vor coborî de pe locul 2, pe 3), Japonia (care va coborî de pe locul 4, pe 8) şi Germania (care coboară şi aceasta de pe locul 5, pe 9).

Chiar şi economii mai mici precum a celor din Vietnam, Filipine şi Nigeriei vor trece prin salturi uriaşe în următoarele trei decenii, potrivit aceluiaşi studiu.

#supreputeri #economii #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sindicatele cer ajustarea salariului pentru bugetari la rata inflației. Sindicaliștii atrag atenția că proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026 prevede majorarea unei singure valori de referință salariale de la 2200 lei la 2400 lei aplicabilă doar unui număr limitat de angajați. În schimb, valoarea de referință de 2500 lei, utilizată pentru majoritatea salariaților din sectorul bugetar, inclusiv cadrele didactice, personalul medical, angajații MAI și ai sistemului penitenciar, rămâne neschimbată.

CNSM subliniază că această abordare contravine legii, care prevede reexaminarea anuală a valorii de referință și ajustarea acesteia cel puțin la nivelul inflației. În acest context, sindicatele solicită majorarea valorii de 2500 lei cu minimum 6,8%, corespunzător ratei inflației prognozate pentru anul 2025.

Totodată, CNSM își exprimă îngrijorarea față de propunerea Guvernului de stabilire a salariului minim la 6300 de lei în 2026, întrucât raportul dintre salariul minim și salariul mediu ar coborî la 39,1%, mult sub pragurile recomandate la nivel european. Sindicaliștii cer respectarea Directivei UE privind salariile minime adecvate, care prevede un nivel de cel puțin 50% din salariul mediu și 60% din salariul median.

Potrivit CNSM, salariul minim propus nu acoperă necesitățile de bază ale salariaților și nici nu permite acumularea unei pensii minime fără subvenții masive de la bugetul de stat. Estimările pentru 2026 indică necesitatea unor alocări suplimentare de circa 2,79 miliarde de lei pentru susținerea sistemului de pensii.