Care sunt ţările ce vor deveni super-puterile lumii după ultimele crize economice

În 30 de ani de acum încolo, cele mai mari economii ale lumii vor fi cele emergente în prezent, acestea depăşindu-i pe giganţii actuali ai lumii, potrivit unui articol publicat de bbc.com, citat de businessmagazin.ro.

Brexitul, coronavirusul,restricţiile legate de schimburile comerciale între ţări au un impact asupra economiei în prezent, dar în ciuda schimbărilor imediate, economia lumii este proiectată să crească într-un ritm rapid în următoarele câteva decenii, scriu jurnaliştii de la BBC. De fapt, până în 2050, este proiectat ca piaţa globală să îşi dubleze mărimea, chiar şi dacă Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) previzionează că populaţia lumii va creşte cu doar 26%.

Chiar dacă este greu de zis care va fi viitorul economic al lumii, majoritatea economiştilor sunt de acord în privinţa unui singur lucru: în prezent, pieţele aflate în dezvoltare vor fi super-puterile lumii.

Potrivit raportului Lumea în 2050 realizat de compania de consultanţă şi audit PWC, de acum încolo, şase dintre şapte cele mai mari economii ale lumii vor fi şapte dintre economiile emergente în prezent, depăşind Statele Unite (care vor coborî de pe locul 2, pe 3), Japonia (care va coborî de pe locul 4, pe 8) şi Germania (care coboară şi aceasta de pe locul 5, pe 9).

Chiar şi economii mai mici precum a celor din Vietnam, Filipine şi Nigeriei vor trece prin salturi uriaşe în următoarele trei decenii, potrivit aceluiaşi studiu.

#supreputeri #economii #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.