Castelul unde sunt pregătite viitoarele regine. Luxul și fițele sunt lăsate la poartă

La Atlantic College, o școală dintr-un castel din secolul al XII-lea din Țara Galilor, adolescenții regali iau cursuri despre pacea mondială.

Peluzele verzi și ondulate ale unui castel din secolul al XII-lea așezat pe o porțiune din sudul coastei Țării Galilor au găzduit nu unul, ci doi regi ai Europei weekendul trecut.

Scopul vizitei la Sf. Donat a familiilor regale din Spania și Țările de Jos a fost absolvirea de către fiicele lor a UWC Atlantic College, un liceu ce se află într-un castel îndepărtat deținut cândva de magnatul presei William Randolph Hearst.

Sub un cer albastru neobișnuit de strălucitor, sâmbătă, 20 mai, prințesa Alexia a Țărilor de Jos, în vârstă de 17 ani, a zâmbit într-un costum alb de in, flancat de părinții ei, Regina Maxima și Regele Willem-Alexander (el însuși fost elev al Atlantic College) într-o fotografie postată pe Instagram.

Prințesa Leonor a Asturiei, care are și ea 17 ani și este moștenitoarea tronului Spaniei, a purtat o rochie blazer roșu stacojiu cu nasturi, cu mâneci despicate, în timp ce a pozat pentru un selfie cu părinții ei și cu sora mai mică, prințesa Sofia, care urmează să înceapă acolo cursurile în septembrie.

Atlantic College, școala preferată pentru mulți tineri regali

Scena a fost o reflectare a modului în care Atlantic College, care face parte din grupul United World Colleges, a devenit școala preferată pentru mulți tineri regali. Atrage din ce în ce mai mult elevi care arfi mers cândva în locuri mai cunoscute, cum ar fi Eton College, la umbra Castelului Windsor sau Institut Le Rosey de pe marginea lacului Geneva din Elveția, considerat cel mai scump internat din lume.

Presa britanică s-a gândit dacă familia regală britanică ar putea rupe tradiția și își poate trimite propriii tineri moștenitori la o școală care a educat recent câteva viitoare regine ale Europei.

Deși UWC poate avea o atmosferă și un curriculum mai actualizate decât omologii săi mai tradiționali, pare să subscrie cel puțin la o convenție foarte veche și foarte regală: arta de a fi cu buzele strânse. Școala evite să vorbească cu presa, scrie The New York Times.

Tori Cadogan, editorul pentru educație al revistei britanice de societate Tatler, a spus că atracția Atlantic College are în mare măsură de-a face cu o ideologie optimistă înrădăcinată în „diversitatea deliberată” și pacea mondială. La școală sunt înscriși mulți copii cu sânge albastru și al unor familii bogate, dar există și un număr semnificativ de elevi mai puțin privilegiați.

Cu toate acestea, mulți elevi au burse, inclusiv cei care sunt victime ale războiului sau refugiați. Comitetul național UWC îi repartizează pe elevi în campusurile United World College din întreaga lume: Thailanda, Costa Rica, Norvegia sau Statele Unite.

Săptămâna trecută, familia regală olandeză a anunțat că prințesa Ariane a Țărilor de Jos, a treia și cea mai mică fiică a regelui Willem-Alexander și a reginei Máxima, va urma cursurile United World College Adriatic de lângă Trieste, Italia.

Colegiul Atlantic s-a deschis în 1962 – apogeul Războiului Rece – iar ideea de a face dintr-un un corp de elevi divers o prioritate a venit de la Kurt Hahn. Misiunea școlii este „de a reuni tineri din întreaga lume pentru a contribui la crearea unei atmosfere pentru coexistența pașnică între culturi și națiuni”, potrivit unei prezentări de pe site-ul colegiului.

Dar ce face o prințesă adolescentă la Atlantic? Potrivit programului de pe site-ul școlii, cursurile se desfășoară de la ora 8:00 până la ora 13:00, după-amiezele fiind lăsate deschise pentru serviciul comunitar în spitalele și școlile locale, activități precum caiac, tir cu arcul, lucru în seră sau la ferma școlii sau chiar servind în serviciul propriu de bărci de salvare a școlii. (Conform BBC, barca de salvare gonflabilă rigidă folosită pe scară largă a fost inventată de elevii acestui colegiu la începutul anilor 1960.)

Se spune că semnalul telefonului mobil este îngrozitor (probabil spre bucuria profesorilor și părinților). Afișările excesive ale bogăție sunt interzise, ceea ce înseamnă că nu există ceasuri scumpe sau haine de designer.

Louise Callaghan, o fostă elevă, care este corespondentul pentru Orientul Mijlociu pentru Sunday Times, a scris în 2018 despre perioada petrecută la școală. Ea a spus că i-a forțat pe mulți elevi să „se obișnuiască foarte mult să tăiască în comunitate și să se înțeleagă cu oameni care nu se aseamănă cu tine: „refugiați din Africa de Vest, britanici din tot spectrul social, hippii din California, malaezieni religioși”. A învăța cum să interacționezi cu un grup atât de divers, a spus ea, „este o abilitate de viață utilă – una, îmi imaginez, pe care nu o obții la o școală privată normală”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#atlantic college #regi #regine

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.