Cutremur pe piața imobiliară. Cea mai mare criză din ultimii 30 de ani

Criza imobiliară face ravagii în Europa. Noile cifre arată că nivelul noilor construcții în Suedia este la cel mai scăzut nivel din ultimii ani, scăzând cu 50% în primul trimestru al anului 2023, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior.

Criza imobiliară face ravagii în Europa. Rata cu care sunt construite noi proprietăți în Suedia continuă să scadă, arată noile cifre de la Statistics Sweden. Anna Broman, expertă în politica proprietății la Federația Suedeză de Construcții, Byggföretagen, a cerut o comisie de criză.

„Suntem în cea mai gravă criză de după 1990. Ratele de construcție a proprietăților vor scădea cu mai mult de jumătate în intervalul de doi ani”, a mai spus Anna Broman.

„Am pierdut o întreagă generație de muncitori în construcții. Trebuie să ne învățăm lecția, astfel încât acest lucru să nu se mai întâmple. Dacă recesiunea este lăsată să meargă prea departe, va dura foarte mult timp pentru a aduce forța de muncă înapoi în industrie”, a mai declarat Anna Broman.

Cauzele: creșterea ratelor dobânzilor, inflație și creșterea prețurilor la energie

Ministrul proprietății, Andreas Carlson, a susținut că înrăutățirea condițiilor, în mare măsură, sunt legate de factori externi: „Se datorează în mare parte factorilor externi legați de creșterea ratelor dobânzilor, inflația și creșterea prețurilor la energie”, a spus el.

Numărul total de locuinţe noi care au intrat în faza de construire a fost de 7.437 în primul trimestru, faţă de 16.675 în aceeaşi perioadă a anului 2022, potrivit datelor Statistics Sweden. Deşi cele mai recente cifre vor fi probabil revizuite substanţial din cauza unui decalaj în raportare, direcţia de deplasare a sectorului este clară.

Comisia Europeană se aşteaptă ca Suedia să sufere cea mai mare contracţie economică din Uniunea Europeană în acest an, în condiţiile în care ratele mai mari ale dobânzilor vor afecta cheltuielile de consum şi o piaţă imobiliară în care se preconizează că preţurile vor continua să scadă după o recentă revenire.

Valoarea totală a creditelor ipotecare a crescut cu 459% în ultimii 20 de ani

Boomul imobiliar al ţării – care a dus la o creştere a preţurilor cu aproape 250% în ultimii 20 de ani – a fost alimentat de costurile de împrumut foarte mici şi de o penurie de proprietăţi de închiriat. Această lipsă de locuinţe a împins familiile mai sărace în locuinţe supraaglomerate. Totodată i-a împins pe alţii să cumpere – valoarea totală a creditelor ipotecare a crescut cu 459% în ultimii 20 de ani.

Înainte de cea mai recentă criză, datoria gospodăriilor, inclusiv ipotecile şi datoriile de consum, au crescut vertiginos la peste 200% din venitul disponibil, potrivit celor mai recente date ale OCDE din 2021. Acest nivel este dublu faţă de cel din Germania.

Banca centrală consideră că împrumuturile imobiliare reprezintă cel mai mare risc din sistemul financiar suedez şi a avertizat cu privire la impactul creşterii datoriei gospodăriilor asupra tuturor elementelor economice , de la consum la falimente şi credite neperformante.

Andreas Carlson a concluzionat: „Credem că subvențiile pentru locuințe sunt ineficiente și nu este o cale de urmat. Avem nevoie este o reformă structurală”, a mai spus ministrul, potrivit thelocal.se.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #Europa #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un investitor care ajunge să dețină peste 33% din acțiunile cu drept de vot ale unei societăți tranzacționate pe o piață reglementată ar putea fi obligat să facă o ofertă pentru cumpărarea acțiunilor celorlalți acționari. Pragul este mai mic decât cel prevăzut în prezent de legislație, de peste 50%. Prevederea se regăsește în proiectul de modificare a Legii privind piața de capital, elaborat în contextul alinierii legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene. Documentul este supus consultărilor publice.

Dacă investitorul nu își îndeplinește obligația, drepturile de vot aferente acțiunilor care depășesc pragul de 33% sunt suspendate, iar acesta și persoanele cu care acționează concertat nu mai pot cumpăra alte acțiuni ale aceleiași companii.

Oferta trebuie lansată cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de trei luni de la momentul în care investitorul este înregistrat la Depozitarul central cu o participație de peste 33%. Aceasta se adresează tuturor deținătorilor de valori mobiliare și vizează toate deținerile acestora. Totuși, acționarii cărora li se face oferta nu sunt obligați să-și vândă acțiunile: ei pot accepta oferta sau pot păstra în continuare acțiunile și calitatea de acționari ai companiei.

Proiectul stabilește și reguli pentru prețul oferit acționarilor. Acesta trebuie să fie echitabil, iar la calcularea lui pot fi luate în considerare prețul mediu ponderat de tranzacționare din ultimele 12 luni, valoarea activului net pe acțiune și valoarea stabilită printr-o expertiză realizată de un evaluator independent.

Dacă pragul de 33% este depășit fără intenție, de exemplu în urma răscumpărării și anulării unor acțiuni, a unei fuziuni, divizări sau succesiuni, investitorul poate fie să facă oferta publică, fie să vândă suficiente acțiuni pentru a elimina participația dobândită suplimentar.

O excepție este prevăzută pentru investitorii care au ajuns la peste 33% în urma unei oferte publice benevole adresate tuturor acționarilor și pentru toate deținerile acestora. În acest caz, obligația de a lansa ulterior oferta obligatorie nu se aplică.

Un alt prag prevăzut în proiect este de 90%. Dacă, după oferta de preluare, ofertantul ajunge să dețină cel puțin 90% din valorile mobiliare vizate, acesta poate cere retragerea obligatorie a acționarilor rămași, la un preț echitabil. Dacă nu face această solicitare, acționarii rămași pot cere ofertantului să le cumpere acțiunile.

Achitarea acțiunilor în cadrul ofertei ar urma să se facă doar în bani, iar ofertantul trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru finanțarea ofertei.

Proiectul introduce și reguli pentru ofertele de preluare transfrontaliere, precum și pentru transmiterea anumitor informații prin Punctul unic de acces european (ESAP). Cheltuielile legate de pregătirea și desfășurarea ofertei, transferul banilor și procedurile de retragere sau achiziționare obligatorie ar urma să fie suportate de ofertant.

#companii listate #piața de capital #CNPF