Castraveții și ouăle, mai scumpe în luna august! S-au majorat și prețurile la flori

10 Sept. 2021, 13:03
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
10 Sept. 2021, 13:03 // Actual //  MD Bani

În luna august 2021, comparativ cu luna august prețurile au înregistrat o creștere de 4,64%. Prețul a crescut atât la produsele alimentare (cu 4,64%), cât și la cele nealimentare (cu 4,83). De asemenea, avem majorări și la serviciile prestate populației cu 1,02%.

Prețurile au crescut și comparativ cu luna iulie a anului curent. S-a înregistrat o creștere de 0,33%.

Astfel, în luna august 2021, faţă de luna iulie 2021, au crescut preţurile la castraveți (43,6%), ouă de găină (9,7%), ciuperci proaspete (8,4%), citrice (7,1%), struguri (5,5%), maioneză, muştar, oţet și alte condimente (3,9%), crupe (3,1%), miere naturală de albine (2,1%), brânză de vaci, lapte integral (1,3%) și, respectiv, 1,2%, carne, preparate şi conserve din carne – cu 1,0% (în special: carne de porc – cu 1,8%, carne de pasăre – cu 1,6%, carne de vită – cu 1,0%).

Prețuri mai mici față de luna iulie, s-au înregistrat la pepeni verzi și galbeni – cu 44,9%, cartofi – cu 14,4%, fructe de livadă sâmburoase – cu 13,2%, legume – cu 5,7% (în special: tomate – cu 33,4%, legume rădăcinoase – cu 27,1%, usturoi – cu 9,0%, varză, ardei grași, vinete – cu 6,8%, ceapă uscată – cu 6,2%).

Majorări de prețuri sunt și mărfurile nealimentare, printre care flori – cu 13,7%, costume, vestoane, sacouri, rochii, jachete, veste pentru copii (de la 3 la 13 ani inclusiv) – cu 11,2%, pantofi pentru copii (până la 13 ani inclusiv) – cu 8,6%, calculatoare și alte echipamentele de procesare a informaţiei – cu 4,8%, cărbune de pământ – cu 4,3%, articole de papetărie şi desen – cu 3,7%, mobilă și echipamente de uz casnic – cu 3,6%, materiale pentru întreținerea și repararea locuinței – cu 3,1%, gaz lichefiat, ambalat în butelii – cu 3,0%, benzină – cu 0,5%.

Pentru serviciile prestate populaţiei, în luna august 2021 faţă de luna iulie 2021, au fost înregistrate creșteri de preț la serviciile de reabilitare în instituțiile balneo-sanatoriale – cu 28,7%, asigurările pentru transport – cu 9,6%, serviciile pentru întreţinerea şi repararea locuinţei – cu 8,0%, serviciile transportului feroviar de pasageri – cu 4,6%, serviciile de îngrijire personală – cu 3,4%, serviciile medicale – cu 1,5%, serviciile de alimentație publică – cu  1,4%.

26 Sept. 2026, 09:06
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Sept. 2026, 09:06 // Actual //  Ursu Victor

Clădirile sunt cel mai mare consumator de energie din Republica Moldova, fiind responsabile pentru peste jumătate din consumul total de energie al țării, iar sectorul rezidențial are cea mai mare pondere. Datele au fost prezentate de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în contextul Forumului Asociațiilor de Locatari.

Potrivit PNUD, reducerea consumului din clădiri reprezintă una dintre cele mai importante oportunități pentru diminuarea facturilor populației și a dependenței energetice a Republicii Moldova.

Primele proiecte implementate în blocurile locative arată deja economii importante. În zece blocuri din Chișinău și Bălți, sistemele de încălzire au fost modernizate cu sprijinul PNUD, al Uniunii Europene și al partenerilor de dezvoltare.

De investiții beneficiază peste 750 de familii, iar în unele dintre clădirile modernizate facturile pentru încălzire s-au redus cu până la 30%, potrivit datelor prezentate de PNUD.

Intervențiile urmăresc inclusiv posibilitatea reglării mai eficiente a consumului de căldură la nivelul apartamentelor și reducerea pierderilor de energie, într-un fond locativ în mare parte construit în perioada sovietică și caracterizat printr-o eficiență energetică redusă.

În paralel, au fost efectuate audituri energetice pentru 50 de blocuri locative din Chișinău, Bălți, Strășeni, Ceadîr-Lunga, Drochia, Orhei, Soroca și Florești. Evaluările permit identificarea lucrărilor necesare și estimarea investițiilor care ar putea reduce consumul de energie al clădirilor.

Premierul Vasile Tofan declara recent pentru Bloomberg că importurile de energie ale țării reprezintă aproximativ 10% din PIB.