Castraveții și ouăle, mai scumpe în luna august! S-au majorat și prețurile la flori

În luna august 2021, comparativ cu luna august prețurile au înregistrat o creștere de 4,64%. Prețul a crescut atât la produsele alimentare (cu 4,64%), cât și la cele nealimentare (cu 4,83). De asemenea, avem majorări și la serviciile prestate populației cu 1,02%.

Prețurile au crescut și comparativ cu luna iulie a anului curent. S-a înregistrat o creștere de 0,33%.

Astfel, în luna august 2021, faţă de luna iulie 2021, au crescut preţurile la castraveți (43,6%), ouă de găină (9,7%), ciuperci proaspete (8,4%), citrice (7,1%), struguri (5,5%), maioneză, muştar, oţet și alte condimente (3,9%), crupe (3,1%), miere naturală de albine (2,1%), brânză de vaci, lapte integral (1,3%) și, respectiv, 1,2%, carne, preparate şi conserve din carne – cu 1,0% (în special: carne de porc – cu 1,8%, carne de pasăre – cu 1,6%, carne de vită – cu 1,0%).

Prețuri mai mici față de luna iulie, s-au înregistrat la pepeni verzi și galbeni – cu 44,9%, cartofi – cu 14,4%, fructe de livadă sâmburoase – cu 13,2%, legume – cu 5,7% (în special: tomate – cu 33,4%, legume rădăcinoase – cu 27,1%, usturoi – cu 9,0%, varză, ardei grași, vinete – cu 6,8%, ceapă uscată – cu 6,2%).

Majorări de prețuri sunt și mărfurile nealimentare, printre care flori – cu 13,7%, costume, vestoane, sacouri, rochii, jachete, veste pentru copii (de la 3 la 13 ani inclusiv) – cu 11,2%, pantofi pentru copii (până la 13 ani inclusiv) – cu 8,6%, calculatoare și alte echipamentele de procesare a informaţiei – cu 4,8%, cărbune de pământ – cu 4,3%, articole de papetărie şi desen – cu 3,7%, mobilă și echipamente de uz casnic – cu 3,6%, materiale pentru întreținerea și repararea locuinței – cu 3,1%, gaz lichefiat, ambalat în butelii – cu 3,0%, benzină – cu 0,5%.

Pentru serviciile prestate populaţiei, în luna august 2021 faţă de luna iulie 2021, au fost înregistrate creșteri de preț la serviciile de reabilitare în instituțiile balneo-sanatoriale – cu 28,7%, asigurările pentru transport – cu 9,6%, serviciile pentru întreţinerea şi repararea locuinţei – cu 8,0%, serviciile transportului feroviar de pasageri – cu 4,6%, serviciile de îngrijire personală – cu 3,4%, serviciile medicale – cu 1,5%, serviciile de alimentație publică – cu 1,4%.

#produse nealimentare #majorare #produse alimentare #preturi #crestere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producătorii de sfeclă de zahăr cer autorităților să aloce subvențiile prevăzute pentru acest an și avertizează că, în caz contrar, se vor alătura protestelor agricultorilor. Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova (APSZM) a transmis o solicitare Guvernului, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.

Potrivit Asociației, după o recentă întrevedere cu ministrul Agriculturii, fermierii au înțeles că plățile cuplate pentru sfecla de zahăr nu vor fi acordate. APSZM susține că acest sprijin le-a fost promis timp de trei ani, iar în Programul Strategic al Politicii Agricole 2026–2030 au fost prevăzute, începând cu anul 2026, plăți cuplate la hectar pentru sfecla de zahăr. Bugetul prevăzut este de 40 de milioane de lei.

Demersul adresat autorităților este susținut de 37 de producători agricoli cultivatori de sfeclă de zahăr, ale căror semnături sunt anexate solicitării.

„De trei ani ni se spune să mai avem răbdare, că sprijinul va veni. Am avut încredere, am semănat, am investit și am continuat să muncim, inclusiv în ani în care natura ne-a luat o bună parte din recoltă. Acum subvențiile sunt, în sfârșit, prevăzute în acte, dar ni se spune că s-ar putea să nu le primim. Fermierii se simt abandonați. Nu vrem să ieșim în stradă, vrem să fim pe câmp și să producem, dar răbdarea oamenilor are o limită”, a declarat președintele APSZM, Alexei Chiriac.

Asociația susține că sectorul vine după doi ani dificili. În 2024, seceta a compromis peste 60% din suprafețele semănate, iar în 2025 înghețurile târzii au afectat circa 65% din suprafețe, provocând, potrivit APSZM, pierderi de peste 65 de milioane de lei. Ploile abundente din toamna anului trecut au lăsat nerecoltate circa 1 900 de hectare. În același timp, costul cultivării unui hectar de sfeclă a crescut de la aproximativ 35 000 de lei la 43 000 de lei.

APSZM mai susține că suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr s-a redus de la peste 30 000 de hectare, în urmă cu aproximativ zece ani, la circa 8 300 de hectare în 2026. Producătorii invocă, pe lângă problemele provocate de condițiile meteo, creșterea costurilor de producție, importurile de zahăr din Serbia și Belarus și majorarea TVA la sfecla de zahăr și zahăr.

Asociația solicită lansarea imediată a intervenției PD-02 „Sprijin cuplat pentru venit – sfeclă de zahăr”, alocarea bugetului prevăzut pentru 2026 și stabilirea unui calendar clar pentru depunerea cererilor, autorizarea și achitarea plăților. De asemenea, cere măsuri pentru echilibrarea pieței interne în contextul importurilor de zahăr din Serbia și Belarus și reevaluarea majorării TVA pentru sector.

Producătorii au cerut autorităților un răspuns în termen de 10 zile lucrătoare. În lipsa unor acțiuni concrete, aceștia spun că își rezervă dreptul de a se alătura protestelor agricultorilor.

#producătorii de sfeclă de zahăr #protest