Castraveții și ouăle, mai scumpe în luna august! S-au majorat și prețurile la flori

În luna august 2021, comparativ cu luna august prețurile au înregistrat o creștere de 4,64%. Prețul a crescut atât la produsele alimentare (cu 4,64%), cât și la cele nealimentare (cu 4,83). De asemenea, avem majorări și la serviciile prestate populației cu 1,02%.

Prețurile au crescut și comparativ cu luna iulie a anului curent. S-a înregistrat o creștere de 0,33%.

Astfel, în luna august 2021, faţă de luna iulie 2021, au crescut preţurile la castraveți (43,6%), ouă de găină (9,7%), ciuperci proaspete (8,4%), citrice (7,1%), struguri (5,5%), maioneză, muştar, oţet și alte condimente (3,9%), crupe (3,1%), miere naturală de albine (2,1%), brânză de vaci, lapte integral (1,3%) și, respectiv, 1,2%, carne, preparate şi conserve din carne – cu 1,0% (în special: carne de porc – cu 1,8%, carne de pasăre – cu 1,6%, carne de vită – cu 1,0%).

Prețuri mai mici față de luna iulie, s-au înregistrat la pepeni verzi și galbeni – cu 44,9%, cartofi – cu 14,4%, fructe de livadă sâmburoase – cu 13,2%, legume – cu 5,7% (în special: tomate – cu 33,4%, legume rădăcinoase – cu 27,1%, usturoi – cu 9,0%, varză, ardei grași, vinete – cu 6,8%, ceapă uscată – cu 6,2%).

Majorări de prețuri sunt și mărfurile nealimentare, printre care flori – cu 13,7%, costume, vestoane, sacouri, rochii, jachete, veste pentru copii (de la 3 la 13 ani inclusiv) – cu 11,2%, pantofi pentru copii (până la 13 ani inclusiv) – cu 8,6%, calculatoare și alte echipamentele de procesare a informaţiei – cu 4,8%, cărbune de pământ – cu 4,3%, articole de papetărie şi desen – cu 3,7%, mobilă și echipamente de uz casnic – cu 3,6%, materiale pentru întreținerea și repararea locuinței – cu 3,1%, gaz lichefiat, ambalat în butelii – cu 3,0%, benzină – cu 0,5%.

Pentru serviciile prestate populaţiei, în luna august 2021 faţă de luna iulie 2021, au fost înregistrate creșteri de preț la serviciile de reabilitare în instituțiile balneo-sanatoriale – cu 28,7%, asigurările pentru transport – cu 9,6%, serviciile pentru întreţinerea şi repararea locuinţei – cu 8,0%, serviciile transportului feroviar de pasageri – cu 4,6%, serviciile de îngrijire personală – cu 3,4%, serviciile medicale – cu 1,5%, serviciile de alimentație publică – cu 1,4%.

#produse nealimentare #majorare #produse alimentare #preturi #crestere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Letonia se află în centrul unui scandal financiar major, după ce instanțele au decis să NU confiște cele 80 de milioane de euro arestate în 2020 în ABLV Bank – fonduri atribuite unor persoane din anturajul gigantului economic transnistrean „Sheriff”, controlat de Moscova. Decizia a provocat reacții dure din partea anchetatorilor, care acuză judecătorii că favorizează rețelele criminale, scrie presa letonă.

Fondurile au fost înghețate în iulie 2020, fiind considerate parte a unui circuit masiv de spălare de bani organizat de corporația „Sheriff”, conglomerat economic cu monopol asupra economiei din regiunea separatistă: media, supermarketuri, carburanți și comerț. Compania este controlată de oligarhul Viktor Gușan, fost ofițer KGB, care domină până la 60% din economia transnistreană.

Potrivit anchetatorilor, banii circulau printr-o rețea de companii offshore, administrate de directori nominali, prin tranzacții „tur-retur”, prezentate fictiv ca împrumuturi sau plăți comerciale. Tot lanțul prezenta semne clare de tipologii ale spălării de bani.

Cu toate acestea, după ani de investigații și mai multe cereri de asistență internațională, procurorii nu au reușit să stabilească „predicatul” – adică infracțiunea principală care a generat fondurile. Moldova, de asemenea, nu poate investiga în teritoriul ocupat de regimul separatist.

În 2023, instanța de prim nivel a decis că probele sunt insuficiente și a refuzat confiscarea. Procuratura a contestat decizia, însă în septembrie 2025 Curtea de Apel din Riga a menținut hotărârea: cele 80 de milioane trebuie returnate persoanelor din anturajul „Sheriff”.

Decizia a stârnit indignarea organelor de anchetă, care afirmă că în dosare similare probele indirecte au fost considerate suficiente și că instanțele adoptă tot mai des o practică „favorabilă spălătorilor de bani”.

Judecătorii resping acuzațiile și susțin că procurorii nu construiesc un cadru probator coerent: doar „adună tipologii”, fără a demonstra imposibilitatea unei origini licite a fondurilor.

Litigiul se desfășoară pe fundalul unui context sensibil: Letonia a fost supusă presiunilor internaționale după scandalul ABLV, riscând izolarea financiară. Moneyval urmează să publice în decembrie un raport elogios privind reforma anti-spălare a Letoniei — însă anchetatorii avertizează că lupta cu „banii negri” a fost împinsă în plan secundar.

Între timp, instanțele letoniene trebuie să decidă încă asupra altor aproximativ 700 de milioane de euro arestate în dosare similare. Decizia în cazul celor 80 de milioane reprezintă deja un precedent critic.