Castraveții și ouăle, mai scumpe în luna august! S-au majorat și prețurile la flori

În luna august 2021, comparativ cu luna august prețurile au înregistrat o creștere de 4,64%. Prețul a crescut atât la produsele alimentare (cu 4,64%), cât și la cele nealimentare (cu 4,83). De asemenea, avem majorări și la serviciile prestate populației cu 1,02%.

Prețurile au crescut și comparativ cu luna iulie a anului curent. S-a înregistrat o creștere de 0,33%.

Astfel, în luna august 2021, faţă de luna iulie 2021, au crescut preţurile la castraveți (43,6%), ouă de găină (9,7%), ciuperci proaspete (8,4%), citrice (7,1%), struguri (5,5%), maioneză, muştar, oţet și alte condimente (3,9%), crupe (3,1%), miere naturală de albine (2,1%), brânză de vaci, lapte integral (1,3%) și, respectiv, 1,2%, carne, preparate şi conserve din carne – cu 1,0% (în special: carne de porc – cu 1,8%, carne de pasăre – cu 1,6%, carne de vită – cu 1,0%).

Prețuri mai mici față de luna iulie, s-au înregistrat la pepeni verzi și galbeni – cu 44,9%, cartofi – cu 14,4%, fructe de livadă sâmburoase – cu 13,2%, legume – cu 5,7% (în special: tomate – cu 33,4%, legume rădăcinoase – cu 27,1%, usturoi – cu 9,0%, varză, ardei grași, vinete – cu 6,8%, ceapă uscată – cu 6,2%).

Majorări de prețuri sunt și mărfurile nealimentare, printre care flori – cu 13,7%, costume, vestoane, sacouri, rochii, jachete, veste pentru copii (de la 3 la 13 ani inclusiv) – cu 11,2%, pantofi pentru copii (până la 13 ani inclusiv) – cu 8,6%, calculatoare și alte echipamentele de procesare a informaţiei – cu 4,8%, cărbune de pământ – cu 4,3%, articole de papetărie şi desen – cu 3,7%, mobilă și echipamente de uz casnic – cu 3,6%, materiale pentru întreținerea și repararea locuinței – cu 3,1%, gaz lichefiat, ambalat în butelii – cu 3,0%, benzină – cu 0,5%.

Pentru serviciile prestate populaţiei, în luna august 2021 faţă de luna iulie 2021, au fost înregistrate creșteri de preț la serviciile de reabilitare în instituțiile balneo-sanatoriale – cu 28,7%, asigurările pentru transport – cu 9,6%, serviciile pentru întreţinerea şi repararea locuinţei – cu 8,0%, serviciile transportului feroviar de pasageri – cu 4,6%, serviciile de îngrijire personală – cu 3,4%, serviciile medicale – cu 1,5%, serviciile de alimentație publică – cu 1,4%.

#produse nealimentare #majorare #produse alimentare #preturi #crestere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.