Cât a cheltuit Republica Moldova pe piețele energetice din România pentru a ține becul aprins și căldură în case

13 Iun. 2023, 10:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Iun. 2023, 10:09 // Actual //  bani.md

Republica Moldova a cheltuit în ultimele 3 luni ale anului trecut, pe piețele centralizate de energie electrică și gaze naturale de la București, pentru a ține becul aprins și căldură în case peste Prut, peste 362 milioane lei românești (mai mult de 73 milioane euro), relevă datele oficiale disponibile.

Compania de stat de furnizare și trading de energie și gaze Energocom din Republica Moldova, controlată integral de Agenția Proprietății Publice de la Chișinău, și-a înființat toamna trecută o sucursală în România.

Energocom SA Chișinău – Sucursala Otopeni a primit licențe de trader pe OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM) la finalul lunii septembrie 2022, din partea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) de la București.

În cele 3 luni de funcționare din 2022, sucursala Otopeni a Energocom a avut cheltuieli de 362,11 milioane lei românești și venituri de 361,98 milioane lei românești, terminând anul cu o pierdere modică, de circa 134.000 lei, potrivit datelor raportate Ministerului Finanțelor Publice (MFP) din România. Acestea reprezintă achiziții de energie și gaze de pe piețele românești, respectiv revânzări în Republica Moldova, potrivit profit.ro.

Per total, compania de stat din Republica Moldova a înregistrat anul trecut venituri din vânzări reprezentând echivalentul a 2,123 miliarde lei românești și un profit după impozitare de 35,3 milioane RON, a raportat Energocom la Chișinău. Cifrele sunt aferente cursului valutar mediu leu românesc-leu moldovenesc din 2022, comunicat de BNR.

Republica Moldova s-a confruntat cu riscuri mari de aprovizionare cu energie și gaze anul trecut, în principal în prag de iarnă, din cauza deteriorării relațiilor cu gigantul rus de stat producător de gaze Gazprom și cu autoritățile separatiste din Transnistria, unde se află principala sursă de curent electric a Basarabiei, centrala de la Cuciurgan, dar și ca urmare a stopării de către Ucraina a exporturilor de electricitate, ca urmare a distrugerilor provocate sistemului său energetic de către atacurile Rusiei.

De exemplu, în primele zile din noiembrie 2022, România asigura aproape 90% din necesarul de energie electrică al Republicii Moldova, prin contractele comerciale încheiate de producătorii Nuclearelectrica și OMV Petrom cu furnizorul de stat basarabean Energocom, prin achizițiile acestuia de pe piața spot a bursei românești OPCOM, precum și prin contractul de avarie dintre operatorii de transport și sistem vecini Transelectrica și Moldelectrica.

Moldovenii, prin Energocom, au fost nevoiți să se reorienteze radical și extrem de rapid înspre Occident în ceea ce privește achizițiile de energie și gaze, beneficiind și de finanțare bugetară în acest scop prin granturi și credite de la UE și SUA, pentru a face față scumpirilor galopante fără a majora prea mult prețurile pentru consumatorii finali. Demersurile la limită ale companiei au determinat Bloomberg să titreze, într-un reportaj dedicat Energocom, că ″Doar 17 oameni și un câine stau între vecina Ucrainei și colapsul energetic″.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.