Cât a cheltuit Republica Moldova pe piețele energetice din România pentru a ține becul aprins și căldură în case

Republica Moldova a cheltuit în ultimele 3 luni ale anului trecut, pe piețele centralizate de energie electrică și gaze naturale de la București, pentru a ține becul aprins și căldură în case peste Prut, peste 362 milioane lei românești (mai mult de 73 milioane euro), relevă datele oficiale disponibile.

Compania de stat de furnizare și trading de energie și gaze Energocom din Republica Moldova, controlată integral de Agenția Proprietății Publice de la Chișinău, și-a înființat toamna trecută o sucursală în România.

Energocom SA Chișinău – Sucursala Otopeni a primit licențe de trader pe OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM) la finalul lunii septembrie 2022, din partea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) de la București.

În cele 3 luni de funcționare din 2022, sucursala Otopeni a Energocom a avut cheltuieli de 362,11 milioane lei românești și venituri de 361,98 milioane lei românești, terminând anul cu o pierdere modică, de circa 134.000 lei, potrivit datelor raportate Ministerului Finanțelor Publice (MFP) din România. Acestea reprezintă achiziții de energie și gaze de pe piețele românești, respectiv revânzări în Republica Moldova, potrivit profit.ro.

Per total, compania de stat din Republica Moldova a înregistrat anul trecut venituri din vânzări reprezentând echivalentul a 2,123 miliarde lei românești și un profit după impozitare de 35,3 milioane RON, a raportat Energocom la Chișinău. Cifrele sunt aferente cursului valutar mediu leu românesc-leu moldovenesc din 2022, comunicat de BNR.

Republica Moldova s-a confruntat cu riscuri mari de aprovizionare cu energie și gaze anul trecut, în principal în prag de iarnă, din cauza deteriorării relațiilor cu gigantul rus de stat producător de gaze Gazprom și cu autoritățile separatiste din Transnistria, unde se află principala sursă de curent electric a Basarabiei, centrala de la Cuciurgan, dar și ca urmare a stopării de către Ucraina a exporturilor de electricitate, ca urmare a distrugerilor provocate sistemului său energetic de către atacurile Rusiei.

De exemplu, în primele zile din noiembrie 2022, România asigura aproape 90% din necesarul de energie electrică al Republicii Moldova, prin contractele comerciale încheiate de producătorii Nuclearelectrica și OMV Petrom cu furnizorul de stat basarabean Energocom, prin achizițiile acestuia de pe piața spot a bursei românești OPCOM, precum și prin contractul de avarie dintre operatorii de transport și sistem vecini Transelectrica și Moldelectrica.

Moldovenii, prin Energocom, au fost nevoiți să se reorienteze radical și extrem de rapid înspre Occident în ceea ce privește achizițiile de energie și gaze, beneficiind și de finanțare bugetară în acest scop prin granturi și credite de la UE și SUA, pentru a face față scumpirilor galopante fără a majora prea mult prețurile pentru consumatorii finali. Demersurile la limită ale companiei au determinat Bloomberg să titreze, într-un reportaj dedicat Energocom, că ″Doar 17 oameni și un câine stau între vecina Ucrainei și colapsul energetic″.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.