Cât a costat blocajul de pe Canalul Suez? Activități comerciale de 9,6 miliarde de dolari oprite în fiecare zi

Autoritatea canalului Suez a anunțat că nava care a blocat canalul Suez a fost pus pe linia de plutire. Blocajul a produs stoparea mai multor activități comerciale și a provocat pierderi enorme pentru canal.

Zilnic, canalul este traversat de aproximativ 12% din comerțul global, aproximativ un milion de barili de petrol și 8% din gazul natural lichefiat.

Pentru canal fiecare zi de blocaj însemna o pierdere de 15 milioane de dolari, a spus Președintele Consiliului de Administrație SCA, Osama Rabie.

Înainte de izbucnirea pandemiei, navele care treceau prin Canalul Suez aduceau venituri care reprezentau 2% din PIB-ul Egiptului, potrivit agenției de rating Moody’s.

Datele publicate de jurnalul Lloyd’s List arătau că blocarea canalului a oprit activități comerciale de 9,6 miliarde de dolari în fiecare zi, adică 400 de milioane de dolari pe oră și aproximativ 6,7 milioane pe minut, scrie Digi24.

Compania de asigurări Allianz a anunțat vineri că analiza lor estimează costurile globate ale blocajului între 6 și 10 miliarde de dolari pe săptămână.

Totodată, potrivit brokerului naval Braemar ACM, costul închirierii navelor care să transporta marfă către și din Asia și Orientul Mijlociu a crescut cu 47%, la 2,2 milioane de dolari. Anumite nave au fost redirecționate pentru a ocoli Canalul Suez, adăugând 8 zile până la destinație și noi costuri.

Adevăratul impact al blocajului va putea fi evaluat abia când Canalul Suez va fi complet eliberat și comerțul reluat în totalitate.

#canalul suez #blocaj #nava

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața neagră a țigărilor din România a ajuns în noiembrie 2025 la 12,6% din totalul consumului, cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani, potrivit datelor publicate de compania de cercetare Novel Research. Creșterea este una rapidă, de la 9,6% înregistrat în septembrie, iar media pe întreg anul 2025 a urcat la 10,6%, față de 9% în 2024, marcând cea mai mare majorare anuală din ultimul deceniu.

Pentru Republica Moldova, datele sunt deosebit de sensibile. Aproape un sfert din țigările vândute ilegal în România provin din țara noastră, iar ponderea acestora a crescut în noiembrie trecut cu 5,4 puncte procentuale, până la 23,8%. Moldova devine astfel a doua cea mai importantă sursă de țigări de contrabandă pentru piața românească, fiind depășită doar de Bulgaria, care rămâne pe primul loc cu peste 30%, deși se află în scădere cu 5,1%.

Directorul general al Novel Research, Marian Marcu, a declarat că „în noiembrie se înregistrează majorări ale comerțului ilicit în aproape toate regiunile țării, cea mai semnificativă creștere fiind notată în zona de vest, care devine astfel cea mai afectată de piața neagră”.

La nivelul întregului an 2025, însă, situația este alta. Media anuală a țigărilor provenite din Republica Moldova este de 17,3%, ceea ce reprezintă o scădere de 3,7 puncte procentuale față de 2024, în timp ce Bulgaria și-a consolidat poziția, ajungând la o medie anuală de 31,4%, cu o creștere de peste 10 puncte procentuale.

În același timp, autoritățile române au raportat rezultate importante în lupta cu rețelele de contrabandă. În primele 11 luni din 2025 au fost confiscate aproximativ 6,2 milioane de pachete de țigări, cu o valoare de peste 137 de milioane de lei românești, precum și peste 65 de tone de tutun vrac și 24 de kilograme de tutun pentru narghilea. Până la sfârșitul lunii noiembrie, poliția a destructurat 18 grupări infracționale și a capturat peste 142 de milioane de țigări și 3.400 de kilograme de tutun, fiind aplicate aproape o mie de sancțiuni contravenționale.

Creșterea puternică a contrabandei afectează direct bugetul public. Companiile din industria tutunului virează anual către statul român peste 22 de miliarde de lei românești sub formă de accize, TVA și alte taxe, iar extinderea pieței negre înseamnă pierderi semnificative de venituri.