Cât a costat blocajul de pe Canalul Suez? Activități comerciale de 9,6 miliarde de dolari oprite în fiecare zi

Autoritatea canalului Suez a anunțat că nava care a blocat canalul Suez a fost pus pe linia de plutire. Blocajul a produs stoparea mai multor activități comerciale și a provocat pierderi enorme pentru canal.

Zilnic, canalul este traversat de aproximativ 12% din comerțul global, aproximativ un milion de barili de petrol și 8% din gazul natural lichefiat.

Pentru canal fiecare zi de blocaj însemna o pierdere de 15 milioane de dolari, a spus Președintele Consiliului de Administrație SCA, Osama Rabie.

Înainte de izbucnirea pandemiei, navele care treceau prin Canalul Suez aduceau venituri care reprezentau 2% din PIB-ul Egiptului, potrivit agenției de rating Moody’s.

Datele publicate de jurnalul Lloyd’s List arătau că blocarea canalului a oprit activități comerciale de 9,6 miliarde de dolari în fiecare zi, adică 400 de milioane de dolari pe oră și aproximativ 6,7 milioane pe minut, scrie Digi24.

Compania de asigurări Allianz a anunțat vineri că analiza lor estimează costurile globate ale blocajului între 6 și 10 miliarde de dolari pe săptămână.

Totodată, potrivit brokerului naval Braemar ACM, costul închirierii navelor care să transporta marfă către și din Asia și Orientul Mijlociu a crescut cu 47%, la 2,2 milioane de dolari. Anumite nave au fost redirecționate pentru a ocoli Canalul Suez, adăugând 8 zile până la destinație și noi costuri.

Adevăratul impact al blocajului va putea fi evaluat abia când Canalul Suez va fi complet eliberat și comerțul reluat în totalitate.

#canalul suez #blocaj #nava

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor ia în calcul modificarea modului de percepere a drepturilor de import pentru coletele comandate din afara țării, cu obiectivul ca un nou mecanism să poată fi aplicat începând cu 1 iulie. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul unei emisiuni la postul public Moldova 1.

Potrivit ministrului, autoritățile analizează mai multe opțiuni, inclusiv evitarea unei taxe fixe uniforme, care ar fi injustă pentru consumatori. „Nu cred că ar fi corect să pui o cotă de 5 euro pentru un colet de 5 euro și pentru unul de 150 de euro”, a subliniat Gavriliță, menționând că o astfel de abordare i-ar dezavantaja pe cei care fac achiziții mai mici sau mai ieftine.

Una dintre soluțiile discutate vizează preluarea unui model deja aplicat în Republica Moldova în cazul serviciilor digitale. În prezent, marile companii internaționale care vând subscripții sau software online sunt înregistrate în Moldova, aplică TVA și îl transferă direct la bugetul de stat. Ministerul Finanțelor își dorește replicarea acestui mecanism și în cazul comerțului online cu bunuri fizice, astfel încât cetățenii să nu fie nevoiți să achite taxe suplimentare direct la vamă.

În același timp, ministrul a precizat că, în varianta aplicării stricte a legislației vamale, drepturile de import ar ajunge la aproximativ 20–25%, la care s-ar putea adăuga o taxă fixă sau procentuală pentru ambalaj. Aceste costuri sunt similare celor suportate de agenții economici care importă bunuri în mod comercial și includ și cheltuieli de mediu.

Gavriliță a explicat că problema ambalajelor nu poate fi ignorată, întrucât acestea devin deșeuri care trebuie gestionate ulterior. „Noi despachetăm și aruncăm, dar asta devine o problemă de mediu care trebuie soluționată”, a spus ministrul.

Potrivit oficialului, scopul autorităților nu este scumpirea produselor pentru cetățeni, ci asigurarea unui tratament echitabil și acoperirea costurilor generate de importuri, inclusiv cele de mediu. Analizele sunt în desfășurare, iar o decizie finală urmează să fie anunțată în perioada următoare.

#temu #aliexpress #importuri