Cât costă banii de la BERD pentru stația Back-to-Back de la Vulcănești

Stația Back-to-Back Vulcănești nu va mai fi construită. Aceasta nu mai este justificată economic, deoarece Republica Moldova s-a sincronizat cu sistemul energetic al UE, ENTSO-E din primăvara acestui an. Republica Moldova însă a are o finanțare de la BERD și BEI. Or, redacția BANI.MD a solicitat de la Ministerului Finanțelor suma de bani pe care statul trebuie să o achite pentru banii acordați de cele două instituții financiare.

„În scopul realizării Proiectului pentru interconectarea reţelelor de energie electrică dintre Republica Moldova şi România au fost semnate următoarele acorduri de împrumut: 1. Acord de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Chişinău, la 20 decembrie 2017, în sumă de 80,0 mil. euro. La situația din 31 octombrie 2022, soldul datoriei pe împrumutul respectiv constituie 1,33 mil. euro. Pe parcursul perioadei 07.08.2019 (data intrării în efectivitatea a Acordului) – 31.10.2022, din contul împrumutului dat au fost debursate mijloace financiare în sumă de 1,45 mil. euro. Întru deservirea împrumutului respectiv, pe parcursul perioadei menționate mai sus, au fost achitate mijloace financiare în sumă de 2,82 mil. euro, dintre care: suma principală – 0,11 mil. euro, dobânda – 0,02 mil. euro, comisionul de angajament – 1,89 mil. euro și comisionul unic în sumă de 0,8 mil. euro”, se arată în răspunsul Ministerului Finanțelor.

Totodată, pentru împrumutul de la BEI în sumă de 80 mil. de euro, Ministerul Finanțelor spune că nu achită nimic. „Conform prevederilor Contractului de finanțare pentru fiecare debursare în parte urmează a fi selectați termenii financiari (maturitatea maximă fiind de până la 25 ani”.

Autoritățile au anunțat că stația Back-to-Back Vulcănești nu va mai f construită urmare a sincronizării sistemul energetic al Republicii Moldova cu cel european ENTSO-E.

#vulcanesti #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.