Cât costă banii de la BERD pentru stația Back-to-Back de la Vulcănești

Stația Back-to-Back Vulcănești nu va mai fi construită. Aceasta nu mai este justificată economic, deoarece Republica Moldova s-a sincronizat cu sistemul energetic al UE, ENTSO-E din primăvara acestui an. Republica Moldova însă a are o finanțare de la BERD și BEI. Or, redacția BANI.MD a solicitat de la Ministerului Finanțelor suma de bani pe care statul trebuie să o achite pentru banii acordați de cele două instituții financiare.

„În scopul realizării Proiectului pentru interconectarea reţelelor de energie electrică dintre Republica Moldova şi România au fost semnate următoarele acorduri de împrumut: 1. Acord de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Chişinău, la 20 decembrie 2017, în sumă de 80,0 mil. euro. La situația din 31 octombrie 2022, soldul datoriei pe împrumutul respectiv constituie 1,33 mil. euro. Pe parcursul perioadei 07.08.2019 (data intrării în efectivitatea a Acordului) – 31.10.2022, din contul împrumutului dat au fost debursate mijloace financiare în sumă de 1,45 mil. euro. Întru deservirea împrumutului respectiv, pe parcursul perioadei menționate mai sus, au fost achitate mijloace financiare în sumă de 2,82 mil. euro, dintre care: suma principală – 0,11 mil. euro, dobânda – 0,02 mil. euro, comisionul de angajament – 1,89 mil. euro și comisionul unic în sumă de 0,8 mil. euro”, se arată în răspunsul Ministerului Finanțelor.

Totodată, pentru împrumutul de la BEI în sumă de 80 mil. de euro, Ministerul Finanțelor spune că nu achită nimic. „Conform prevederilor Contractului de finanțare pentru fiecare debursare în parte urmează a fi selectați termenii financiari (maturitatea maximă fiind de până la 25 ani”.

Autoritățile au anunțat că stația Back-to-Back Vulcănești nu va mai f construită urmare a sincronizării sistemul energetic al Republicii Moldova cu cel european ENTSO-E.

#vulcanesti #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.