Cât costă banii de la BERD pentru stația Back-to-Back de la Vulcănești

Stația Back-to-Back Vulcănești nu va mai fi construită. Aceasta nu mai este justificată economic, deoarece Republica Moldova s-a sincronizat cu sistemul energetic al UE, ENTSO-E din primăvara acestui an. Republica Moldova însă a are o finanțare de la BERD și BEI. Or, redacția BANI.MD a solicitat de la Ministerului Finanțelor suma de bani pe care statul trebuie să o achite pentru banii acordați de cele două instituții financiare.

„În scopul realizării Proiectului pentru interconectarea reţelelor de energie electrică dintre Republica Moldova şi România au fost semnate următoarele acorduri de împrumut: 1. Acord de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Chişinău, la 20 decembrie 2017, în sumă de 80,0 mil. euro. La situația din 31 octombrie 2022, soldul datoriei pe împrumutul respectiv constituie 1,33 mil. euro. Pe parcursul perioadei 07.08.2019 (data intrării în efectivitatea a Acordului) – 31.10.2022, din contul împrumutului dat au fost debursate mijloace financiare în sumă de 1,45 mil. euro. Întru deservirea împrumutului respectiv, pe parcursul perioadei menționate mai sus, au fost achitate mijloace financiare în sumă de 2,82 mil. euro, dintre care: suma principală – 0,11 mil. euro, dobânda – 0,02 mil. euro, comisionul de angajament – 1,89 mil. euro și comisionul unic în sumă de 0,8 mil. euro”, se arată în răspunsul Ministerului Finanțelor.

Totodată, pentru împrumutul de la BEI în sumă de 80 mil. de euro, Ministerul Finanțelor spune că nu achită nimic. „Conform prevederilor Contractului de finanțare pentru fiecare debursare în parte urmează a fi selectați termenii financiari (maturitatea maximă fiind de până la 25 ani”.

Autoritățile au anunțat că stația Back-to-Back Vulcănești nu va mai f construită urmare a sincronizării sistemul energetic al Republicii Moldova cu cel european ENTSO-E.

#vulcanesti #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale planului de pace vizează Centrala Nucleară Zaporojie, relatează Reuters. Potrivit experților citați de agenție, chiar și în cazul în care Kievul va recăpăta controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, procesul de evaluare și repunere în funcțiune ar putea dura mai mulți ani.

Conform estimărilor, ar fi necesari cel puțin doi-trei ani doar pentru a determina starea reală a centralei după perioada de ocupație și exploatare în condiții de risc. Ulterior, ar fi nevoie de încă aproximativ trei ani pentru restaurarea echipamentelor și readucerea centralei la o funcționare deplină.

Situația este complicată de faptul că autoritățile ucrainene nu dețin în prezent informații exacte despre starea tehnică a centralei. Compania de stat Energoatom a declarat că Kievul nu cunoaște situația reală a instalațiilor nucleare de la Zaporojie în acest moment.

Între timp, impactul asupra sistemului energetic al Ucrainei este major. Potrivit analiștilor, deficitul actual de capacități de producere a energiei electrice se ridică la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare ale centralei nucleare de la Zaporojie.

Experții avertizează că, fără revenirea acestei capacități în sistem, securitatea energetică a Ucrainei va rămâne vulnerabilă pe termen mediu și lung, chiar și în eventualitatea unui acord de pace.