Cât costă un hectar de teren arabil în România? E mai scump decât în Franța. Prețurile din UE

Terenul agricol din România a încetat să fie ieftin, deși această impresie persistă la nivel general. În ultimul deceniu prețul suprafețelor arabile a crescut de peste cinci ori. Ultimele date Eurostat arată că hectarul de teren arabil din România este în medie mai scump decât în Franța. Și este în același timp la mare distanță de unele state din regiune.

Preţul mediu al unui hectar de teren arabil din România era anul trecut de 7.163 de euro. În Franţa, media era de 6.080 de euro. În Hexagon, prețul mediu este mult sub a altor țări învecinate, iar un factor de influență este disponibilitatea, în condițiile în care Franța are cea mai mare suprafață agricolă din Uniunea Europeană, aproape 30 de milioane de hectare.

Creșterea din România a fost însă accelerată – în 2011, prețul mediu era de doar 1.366 de euro pe hectar.

Nivelul din România este substanțial peste cel al multor țări din regiune. Bulgaria depășește cu puțin 5 mii de euro pe hectar, în timp ce Ungaria este sub acest prag. Slovacia este mai jos, sub 4 mii de euro.

Datele valabile plasează Croația pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu un preț mediu de nici 3.500 de euro pe hectar. În Olanda, în schimb, un hectar are un preț mediu de 69.632 euro.

Eurostat subliniază că preţul terenului arabil depinde de mai mulţi factori precum legislaţia naţională, climă, apropierea de reţelele de transport, calitatea solului, sisteme de irigaţii precum şi de cerere şi ofertă. În toate regiunile Uniunii Europene, terenul arabil este mai scump decât pajiştile.

Terenul arabil al României se ridică la 8,2 milioane hectare și reprezintă 62% din totalul suprafeței agricole

Acest gen de factori fac diferențe mari și între regiunile unei țări. La noi, cel mai mare preț de 11.600 de euro pe hectar este în regiunea București-Ilfov, în timp ce în nordul Moldovei prețul mediul pentru teren arabil depășește cu puțin 6 mii de euro, ca medie.

Terenul arabil al României se ridică la 8,2 milioane hectare și reprezintă 62% din totalul suprafeței agricole. Din această perspectivă, a terenului disponibil suntem a șasea putere agricolă din UE.

Și din perspectiva producției România se află aproximativ în aceiași zonă. La nivelul anului 2019, an relevant pentru că nu a fost afectat de secetă, producția agricolă totală a României a fost de 19 miliarde de euro potrivit datelor Eurostat. Reprezintă 5% din producția totală a Uniunii, de 418 miliarde de euro, ceea ce ne plasează pe locul șapte între statele membre. Statistica europeană cuprinde producția vegetală, animală, serviciile agricole directe precum și cele conexe.

Ca și în cazul prețului terenurilor, evoluția a fost bună și din perspectivă culturilor. În acest an, producţia de cereale a fost de 34 milioane de tone, un record istoric. A crescut de patru ori față de 2007, momentul aderării la Uniunea Europeană.

#teren arabil #preturi #UE #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația exportatorilor de cereale „Agrocereale” solicită conducerii întreprinderii Căile Ferate ale Moldovei (CFM) un răspuns oficial la demersul expediat pe 5 septembrie 2025 privind modificarea politicii tarifare pentru transportul feroviar de mărfuri, intrată în vigoare la 1 octombrie 2025. Într-o scrisoare adresată directorului întreprinderii, Serghei Cotelinic, organizația atrage atenția că noile tarife riscă să afecteze competitivitatea sectorului agricol și să reducă volumul mărfurilor transportate pe calea ferată.

„Agrocereale” subliniază că este necesar un dialog deschis, întrucât tarifele feroviare influențează direct costurile exportatorilor și stabilitatea întregii logistici de export a Republicii Moldova. În acest context, asociația solicită CFM să ofere informații oficiale privind volumele de transport feroviar pentru perioada septembrie–noiembrie a sezonului 2025/2026, precum și date despre solicitările și volumele confirmate pentru luna decembrie. Aceste informații, deși sunt publice, ar permite pieței să evalueze corect gradul de încărcare a infrastructurii feroviare.

Scrisoarea subliniază faptul că Republica Moldova produce anual circa 4 milioane de tone de cereale și oleaginoase, dintre care aproximativ 3,2 milioane de tone sunt exportate. În prezent, doar 14% din acest volum — aproximativ 450.000 de tone — este transportat pe calea ferată, în timp ce 40% ajunge la export prin transport rutier. „Toate volumele care nu merg pe calea ferată sunt captate de transportul auto, principalul concurent al CFM. Aceste fluxuri în creștere reprezintă un potențial de piață nerealizat pentru calea ferată”, avertizează asociația.

„Agrocereale” susține că accentul strategic al CFM nu ar trebui plasat exclusiv pe acoperirea costurilor prin majorări tarifare, ci pe atragerea activă a unor volume mai mari. Asociația amintește că, deși transportul feroviar de mărfuri este realizat uneori la limita sau sub costurile reale, creșterea volumelor ar reduce costul unitar și ar îmbunătăți rezultatele financiare. În acest sens, organizația propune elaborarea unei strategii de stimulare a cererii, astfel încât fermierii și traderii să aibă predictibilitate și motive economice reale pentru a reveni la transportul pe calea ferată.

Asociația consideră necesară implicarea unor economiști și specialiști în calculul tarifelor pentru a elabora prețuri competitive, adaptate pieței. Organizația se declară gata să ofere suport consultativ și să participe la analiza economică.

Deși „Agrocereale” recunoaște că majorarea tarifelor cu 7% față de 2023 este explicată prin inflație, creșterea costurilor cu combustibilul, personalul și infrastructura, aceasta consideră că noile tarife sunt insuficient de atractive și pot provoca un efect invers: migrarea suplimentară a fluxurilor către transportul rutier.

Asociația solicită, totodată, clarificări privind includerea amortizării parcului rulant în structura actuală a tarifului, având în vedere starea critică a materialului rulant al CFM.

În final, „Agrocereale” avertizează că, de-a lungul anilor, sectorul agricol a părăsit în repetate rânduri transportul feroviar din cauza condițiilor nefavorabile, revenind abia după ajustări de tarif și politică operațională. „Nu ne dorim repetarea acestui ciclu. Doar prin dialog și decizii comune putem asigura stabilitatea și creșterea fluxurilor”, se arată în adresare.

Anterior, CFM, într-un comunicat de presă, susținea că tarifele pentru transportul cerealelor rămân printre cele mai avantajoase din sistemul feroviar, fiind semnificativ mai mici decât cele aplicate altor tipuri de mărfuri. Potrivit instituției, aceste prețuri preferențiale sunt susținute din resurse interne, printr-un regim strict de economisire a combustibilului, energiei și cheltuielilor de întreținere, precum și prin optimizarea personalului.

CFM precizează că tarifele pentru cereale au fost stabilite la 1 ianuarie 2023 și au rămas neschimbate timp de trei ani. Începând cu 1 octombrie 2025, prețul a fost majorat cu doar 7%, chiar dacă, economic, ajustarea justificată ar fi fost de până la 15%. Transportul cerealelor beneficiază în continuare de reduceri de până la 42% față de tariful de bază, iar lista rutelor eligibile a fost extinsă pentru a facilita exportul fermierilor.