Cât costă un hectar de teren arabil în România? E mai scump decât în Franța. Prețurile din UE

Terenul agricol din România a încetat să fie ieftin, deși această impresie persistă la nivel general. În ultimul deceniu prețul suprafețelor arabile a crescut de peste cinci ori. Ultimele date Eurostat arată că hectarul de teren arabil din România este în medie mai scump decât în Franța. Și este în același timp la mare distanță de unele state din regiune.

Preţul mediu al unui hectar de teren arabil din România era anul trecut de 7.163 de euro. În Franţa, media era de 6.080 de euro. În Hexagon, prețul mediu este mult sub a altor țări învecinate, iar un factor de influență este disponibilitatea, în condițiile în care Franța are cea mai mare suprafață agricolă din Uniunea Europeană, aproape 30 de milioane de hectare.

Creșterea din România a fost însă accelerată – în 2011, prețul mediu era de doar 1.366 de euro pe hectar.

Nivelul din România este substanțial peste cel al multor țări din regiune. Bulgaria depășește cu puțin 5 mii de euro pe hectar, în timp ce Ungaria este sub acest prag. Slovacia este mai jos, sub 4 mii de euro.

Datele valabile plasează Croația pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu un preț mediu de nici 3.500 de euro pe hectar. În Olanda, în schimb, un hectar are un preț mediu de 69.632 euro.

Eurostat subliniază că preţul terenului arabil depinde de mai mulţi factori precum legislaţia naţională, climă, apropierea de reţelele de transport, calitatea solului, sisteme de irigaţii precum şi de cerere şi ofertă. În toate regiunile Uniunii Europene, terenul arabil este mai scump decât pajiştile.

Terenul arabil al României se ridică la 8,2 milioane hectare și reprezintă 62% din totalul suprafeței agricole

Acest gen de factori fac diferențe mari și între regiunile unei țări. La noi, cel mai mare preț de 11.600 de euro pe hectar este în regiunea București-Ilfov, în timp ce în nordul Moldovei prețul mediul pentru teren arabil depășește cu puțin 6 mii de euro, ca medie.

Terenul arabil al României se ridică la 8,2 milioane hectare și reprezintă 62% din totalul suprafeței agricole. Din această perspectivă, a terenului disponibil suntem a șasea putere agricolă din UE.

Și din perspectiva producției România se află aproximativ în aceiași zonă. La nivelul anului 2019, an relevant pentru că nu a fost afectat de secetă, producția agricolă totală a României a fost de 19 miliarde de euro potrivit datelor Eurostat. Reprezintă 5% din producția totală a Uniunii, de 418 miliarde de euro, ceea ce ne plasează pe locul șapte între statele membre. Statistica europeană cuprinde producția vegetală, animală, serviciile agricole directe precum și cele conexe.

Ca și în cazul prețului terenurilor, evoluția a fost bună și din perspectivă culturilor. În acest an, producţia de cereale a fost de 34 milioane de tone, un record istoric. A crescut de patru ori față de 2007, momentul aderării la Uniunea Europeană.

#teren arabil #preturi #UE #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova a reacționat oficial la reținerea șefului Biroului Vamal Centru, Iurie Gore, implicat într-un dosar de corupere pasivă investigat de Centrul Național Anticorupție (CNA) și procurorii municipiului Bălți. Într-un comunicat emis astăzi, instituția a anunțat că acordă tot suportul necesar anchetei, în limitele competențelor legale.

„Combaterea corupției și promovarea unei culturi instituționale bazate pe integritate, legalitate și responsabilitate sunt obiective esențiale pentru Serviciul Vamal”, se arată în declarația instituției. Aceasta reiterează angajamentul față de principiul toleranței zero față de orice formă de corupție și subliniază că faptele imputate angajatului nu reflectă valorile și standardele instituției.

Serviciul Vamal a mai informat că a demarat măsurile administrative necesare și că va continua să coopereze deschis cu organele de anchetă pentru clarificarea completă a circumstanțelor.

În același timp, autoritatea reamintește că „orice persoană vizată beneficiază de prezumția de nevinovăție, conform legislației în vigoare, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive”.

Amintim că, potrivit anchetei CNA, șeful Biroului Vamal Centru și un broker vamal ar fi primit în mai multe tranșe suma de peste 40.000 de dolari pentru a favoriza trecerea mărfurilor peste frontieră, inclusiv pentru segmentul transnistrean, și pentru a omite sancționarea unor nereguli repetate.