Deficiențe la unele ambasade. Curtea de Conturi: Ministerul de Externe nu dispune de suficiente reglementări

În anul 2020 două misiuni diplomatice ale Republicii Moldova peste hotarele țării au majorat nejustificat cheltuielile, constată raportul auditului al Curții de Conturi efectuat la Ministerul de Externe în perioada anului 2019-2020.

Curtea de Conturi a constat neconformități la deplasările de serviciu și îndemnizații nejustificate acordate la unele misiuni diplomatice, întocmirea foilor de parcurs, ținerii registrelor, dar și casarea combustibilului. De exemplu, la o misiune diplomatică a fost constatată o deviere 5,1 mii km și respectiv un supraconsum de 978 litri de carburanți.

În raportul auditorului se mai spune că la unele misiuni diplomatice au fost angajați membrii familiilor, care au beneficiat și de îndemnizații.

O problemă a fost vânzarea automobilelor uzate. De exemplu, pentru trei automobile care au fost achiziționate cu 1,8 mil. de lei au fost vândute cu 5,7% din valoarea inițială. Cele 43 de misiuni diplomatice ale Republicii Moldova sunt dotate cu 144 mijloace de transport în valoare de 70,5 mil. de lei.

Pentru soluționarea problemelor depistate în cadrul auditului, Curtea de Conturi a recomandat modificarea regulamentului de administrare financiară a misiunilor diplomatice prin ajustarea la cadrul legal în vigoare și includerea reglementărilor privind limitele de cheltuieli de protocol și utilizarea mijloacelor de transport.

În prezent, potrivit Curții de Conturi, Ministerul de Externe nu dispune de suficiente reglementări sau pârghii de control privind instituțiile din afara țării.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.