Cât de importantă este energia nucleară pentru Ucraina sau pentru vecinii ei?

Potrivit unei analize a direcţiilor în care avansează armata rusă în Ucraina, centralele nucleare ale țării reprezintă țintele Rusiei. Iar Ucraina are multe reactoare. De asemenea, țara este şi exportatoare de energie electrică, scrie ZF.

Principalele destinaţii de export sunt, de obicei, Ungaria, Polonia, România şi Cehia, în această ordine a valorii vânzărilor. Energia nucleară este importantă pentru Ucraina, dar ţara încă îşi produce 70% din energie prin arderea combustibililor fosili.

Ocuparea centralei nucleare de la Zaporijie de către forţele militare ruse a arătat clar că energia nucleară este vitală pentru Ucraina.

Conform datelor oferite de Serviciul de Stat de Statistică al Ucrainei, reactoarele produc 23% din energia ţării.Un total de 15 reactoare nucleare funcţionează în patru locaţii în întreaga ţară. Cu cele şase reactoare ale sale, centrala Zaporijie nu este doar cea mai mare facilitate nucleară din Ucraina, ci şi cea mai puternică din regiune.

Însă combustibilii fosili sunt cei care domină mixul energetic al ţării. În 2020, Ucraina şi-a obţinut aproximativ 70% din energie din cărbune, petrol şi gaze, potrivit agenţiei de statistică ucrainene.

#centrale nucleare #Energie electrică #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a avut o întrevedere cu Kenji Okamura, director general adjunct al Fondului Monetar Internațional (FMI), în cadrul Reuniunilor anuale ale Grupului Băncii Mondiale și FMI, care se desfășoară la Washington în perioada 13–18 octombrie 2025.

Discuțiile s-au concentrat pe perspectivele economice globale și regionale, pe reziliența economiei Republicii Moldova și pe rolul BNM în consolidarea stabilității financiare și promovarea reformelor structurale, în linie cu obiectivul de aderare la Uniunea Europeană.

Anca Dragu a prezentat evoluțiile macroeconomice recente, accentuând menținerea unui sector bancar solid și bine capitalizat, progresele în guvernanță și transparență, precum și modernizarea infrastructurii de plăți. Ea a subliniat că operarea Moldovei în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) confirmă maturizarea cadrului instituțional și apropierea de standardele europene.

Kenji Okamura a remarcat aderarea la SEPA drept un semnal de încredere al partenerilor internaționali în soliditatea sistemului financiar moldovenesc, menționând și finalizarea cu succes a exercițiului FSAP (Programul de Evaluare a Sectorului Financiar) realizat de FMI și Banca Mondială. Evaluarea a vizat calitatea reglementării și supravegherii bancare, capacitatea de gestionare a crizelor și accesul IMM-urilor la finanțare.

„Vom continua parcursul european al Republicii Moldova cu aceeași consecvență și încredere: stabilitate, transparență și reforme. Prin modernizarea infrastructurii de plăți și consolidarea guvernanței, apropiem sistemul financiar al Republicii Moldova de standardele europene și contribuim la creșterea încrederii și a rezilienței economice”, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Dragu.

În perioada următoare, BNM și FMI vor aprofunda cooperarea pentru consolidarea cadrului macroprudențial și sporirea stabilității sistemului financiar național.