Cât de pregătită este Europa să se apere? Continentul se confruntă cu o gaură de 56 de mld. euro

17 Mart. 2024, 10:22
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Mart. 2024, 10:22 // Actual //  bani.md

Membrii europeni ai NATO trebuie să găsească 56 de miliarde de euro în plus pe an pentru a îndeplini obiectivul de cheltuieli de apărare al alianţei, dar deficitul s-a înjumătăţit în ultimul deceniu, potrivit unui studiu realizat de Institutul Ifo din Germania pentru Financial Times.

Cercetarea a arătat că multe dintre ţările UE cu cele mai mari deficite în ceea ce priveşte obiectivul NATO de a atinge 2% din produsul intern brut pentru cheltuielile de apărare – inclusiv Italia, Spania şi Belgia – au, de asemenea, printre cele mai ridicate niveluri de datorii şi deficite bugetare din Europa.
Presiunea exercitată de cei 32 de membri ai alianţei conduse de SUA pentru a creşte cheltuielile de apărare ca răspuns la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina alimentează presiunile bugetare în Europa într-o perioadă de creştere scăzută şi când multe ţări îşi restrâng planurile fiscale. Economiştii spun că acest lucru va face mai dificilă recuperarea decalajelor de către cei mai întârziaţi.

Cel mai mare deficit, ca valoare, a fost înregistrat în Germania, care anul trecut a cheltuit cu 14 miliarde de euro mai puţin decât era necesar pentru a îndeplini obiectivul de referinţă, potrivit Ifo. Însă Berlinul a redus la jumătate acest decalaj în ultimul deceniu, ajustat la inflaţie, şi intenţionează să îl elimine complet în acest an.

Următoarele mari deficite europene au fost de 11 miliarde de euro în Spania, 10,8 miliarde de euro în Italia şi 4,6 miliarde de euro în Belgia. Aceste trei ţări se numără printre cele şase state membre ale UE care anul trecut aveau o datorie de peste 100% din PIB. Italia a înregistrat, de asemenea, unul dintre cele mai mari deficite bugetare din blocul comunitar, de 7,2%, iar costurile cu dobânzile vor depăşi 9% din veniturile guvernamentale în acest an.

„Ţările cu un nivel ridicat al datoriei şi costuri ridicate ale dobânzilor nu au prea mult spaţiu de manevră pentru a strânge mai multe datorii, aşa că singura modalitate reală de a face acest lucru este de a reduce cheltuielile în alte domenii”, a declarat Marcel Schlepper, economist la Ifo. „Acest lucru nu este uşor, aşa cum am văzut când Germania a încercat să taie subvenţiile pentru motorina agricolă, iar fermierii au ieşit la protest”.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a recunoscut săptămâna aceasta că a existat o „îmbunătăţire” în eforturile UE de a determina toţi membrii NATO să atingă pragul de 2%. Washingtonul doreşte de mult timp ca Europa să cheltuiască mai mult pentru propria apărare.

Problema a fost o preocupare a lui Donald Trump, atât în calitate de preşedinte, cât şi în calitate de candidat. În februarie, el a declarat că Rusia ar putea face „ce naiba vrea” cu membrii NATO care nu reuşesc să îndeplinească obiectivele de cheltuieli, ceea ce a ridicat temeri pentru viitorul alianţei dacă va fi reales în noiembrie.

Anul trecut, două treimi din totalul de 1,2 miliarde de euro al cheltuielilor de apărare ale NATO au fost efectuate de SUA, mai mult decât dublu faţă de cele 361 de miliarde de euro cheltuite de membrii UE, Regatul Unit şi Norvegia împreună.

Noile norme fiscale ale UE, care se vor aplica începând de anul viitor, vor determina noi reduceri bugetare, pe măsură ce ţările vor încerca să respecte o limită de 3 % pentru deficitele anuale şi un prag de 60 % al datoriei în raport cu PIB. Se aşteaptă ca peste 10 ţări din blocul comunitar să încalce limita de deficit anual, ceea ce va duce probabil la sancţiuni din partea Comisiei Europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Feb. 2026, 10:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Feb. 2026, 10:44 // Actual //  Ursu Victor

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți,  își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!