Cât de pregătită este Europa să se apere? Continentul se confruntă cu o gaură de 56 de mld. euro

17 Mart. 2024, 10:22
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Mart. 2024, 10:22 // Actual //  bani.md

Membrii europeni ai NATO trebuie să găsească 56 de miliarde de euro în plus pe an pentru a îndeplini obiectivul de cheltuieli de apărare al alianţei, dar deficitul s-a înjumătăţit în ultimul deceniu, potrivit unui studiu realizat de Institutul Ifo din Germania pentru Financial Times.

Cercetarea a arătat că multe dintre ţările UE cu cele mai mari deficite în ceea ce priveşte obiectivul NATO de a atinge 2% din produsul intern brut pentru cheltuielile de apărare – inclusiv Italia, Spania şi Belgia – au, de asemenea, printre cele mai ridicate niveluri de datorii şi deficite bugetare din Europa.
Presiunea exercitată de cei 32 de membri ai alianţei conduse de SUA pentru a creşte cheltuielile de apărare ca răspuns la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina alimentează presiunile bugetare în Europa într-o perioadă de creştere scăzută şi când multe ţări îşi restrâng planurile fiscale. Economiştii spun că acest lucru va face mai dificilă recuperarea decalajelor de către cei mai întârziaţi.

Cel mai mare deficit, ca valoare, a fost înregistrat în Germania, care anul trecut a cheltuit cu 14 miliarde de euro mai puţin decât era necesar pentru a îndeplini obiectivul de referinţă, potrivit Ifo. Însă Berlinul a redus la jumătate acest decalaj în ultimul deceniu, ajustat la inflaţie, şi intenţionează să îl elimine complet în acest an.

Următoarele mari deficite europene au fost de 11 miliarde de euro în Spania, 10,8 miliarde de euro în Italia şi 4,6 miliarde de euro în Belgia. Aceste trei ţări se numără printre cele şase state membre ale UE care anul trecut aveau o datorie de peste 100% din PIB. Italia a înregistrat, de asemenea, unul dintre cele mai mari deficite bugetare din blocul comunitar, de 7,2%, iar costurile cu dobânzile vor depăşi 9% din veniturile guvernamentale în acest an.

„Ţările cu un nivel ridicat al datoriei şi costuri ridicate ale dobânzilor nu au prea mult spaţiu de manevră pentru a strânge mai multe datorii, aşa că singura modalitate reală de a face acest lucru este de a reduce cheltuielile în alte domenii”, a declarat Marcel Schlepper, economist la Ifo. „Acest lucru nu este uşor, aşa cum am văzut când Germania a încercat să taie subvenţiile pentru motorina agricolă, iar fermierii au ieşit la protest”.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a recunoscut săptămâna aceasta că a existat o „îmbunătăţire” în eforturile UE de a determina toţi membrii NATO să atingă pragul de 2%. Washingtonul doreşte de mult timp ca Europa să cheltuiască mai mult pentru propria apărare.

Problema a fost o preocupare a lui Donald Trump, atât în calitate de preşedinte, cât şi în calitate de candidat. În februarie, el a declarat că Rusia ar putea face „ce naiba vrea” cu membrii NATO care nu reuşesc să îndeplinească obiectivele de cheltuieli, ceea ce a ridicat temeri pentru viitorul alianţei dacă va fi reales în noiembrie.

Anul trecut, două treimi din totalul de 1,2 miliarde de euro al cheltuielilor de apărare ale NATO au fost efectuate de SUA, mai mult decât dublu faţă de cele 361 de miliarde de euro cheltuite de membrii UE, Regatul Unit şi Norvegia împreună.

Noile norme fiscale ale UE, care se vor aplica începând de anul viitor, vor determina noi reduceri bugetare, pe măsură ce ţările vor încerca să respecte o limită de 3 % pentru deficitele anuale şi un prag de 60 % al datoriei în raport cu PIB. Se aşteaptă ca peste 10 ţări din blocul comunitar să încalce limita de deficit anual, ceea ce va duce probabil la sancţiuni din partea Comisiei Europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

14 Ian. 2025, 17:10
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  bani.md
14 Ian. 2025, 17:10 // Uncategorized //  bani.md

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a organizat prima ședință din acest an în format de dialog public-privat, dedicată măsurilor de suport pentru antreprenori în contextul situației energetice. Acest eveniment, desfășurat pe platforma Dialogului Pro-Industrie al CCI a RM, vine să răspundă celor mai actuale provocări pentru mediul de afaceri, și a avut ca scop prezentarea măsurilor de sprijin din partea statutului în contextul situației energetice.

Președintele CCI a RM, Sergiu Harea, a menționat că, în urma numeroaselor solicitări din partea companiilor, Camera a inițiat, începând cu 1 ianuarie, mai multe discuții cu cabinetul  prim-ministrului și a  prezentat o serie de propuneri concrete pentru sprijinirea sectoarelor afectate, precum industria alimentară și de procesare, industria ușoară și industriile orientate spre export.

În cadrul ședinței Dumitru Alaiba, viceprim-ministru, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării precum și Viorel Garaz, secretar de stat în cadrul aceluiași minister, au prezentat antreprenorilor măsurile de sprijin oferite de stat în contextul situației energetice.

Astfel, peste 170 de antreprenori din toate regiunile țării, conectați online și prezenți fizic la ședință, au fost informați despre programul de compensații la energia electrică destinat agenților economici.

Acest program prevede compensarea a până la 50% din creșterea tarifului la energia electrică pentru o perioadă de 3 până la 6 luni, în funcție de resursele disponibile și necesități. Potrivit Viceprim-ministrului Dumitru Alaiba, sprijinul va fi acordat pentru aproximativ 10.000 de companii, în special celor din sectoarele de producție a alimentelor, cum ar fi laptele, carnea, ouăle și pâinea. Totodată, programul va fi extins către alte industrii esențiale, precum producția de încălțăminte, îmbrăcăminte, mobilă și componente electrice.

Acele sectoare care creează locuri de muncă și oferă oamenilor o sursă de trai aici, acasă, trebuie să fie capabile să concureze nu doar pe piața internă, ci și pe cea externă, menținându-și competitivitatea. Din acest motiv, este esențial să vă sprijinim în procesul de adaptare. În ultima perioadă, asistăm la o reconfigurare a economiei, iar noi lucrăm treptat pentru a o alinia regulilor de joc recunoscute și acceptate la nivel global. Pentru a susține antreprenorii noștri, vom lansa acest mecanism de compensare a costurilor cu energia electrică pentru următoarea perioadă de 3-6 luni”, a declarat Viceprim-ministrul Dumitru Alaiba.

De asemenea în cadrul sedintei Viorel Garaz, secretar de stat Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării  a  prezentat primul mecanism de ajutor de stat dedicat investițiilor, care include:

  • Schema de ajutor de stat regional pentru investiții realizate în Republica Moldova;
  • Schema de ajutor de stat regional pentru întreprinderile din zonele economice libere.

Prin acest program, antreprenorii vor beneficia de restituirea a până la 60% din investițiile realizate pentru extinderea și dezvoltarea afacerilor, dintre care:

  • 25% reprezintă granturi nerambursabile;
  • 75% reprezintă scutiri de 50% la impozitul pe venit.

Președintele CCI a RM, Sergiu Harea, a încurajat antreprenorii să investească în eficiența energetică, subliniind importanța programului EUREM, organizat anual din 2011 în colaborare cu Camera de Comerț din Potsdam (Germania). Acest program de instruire standardizat în domeniul eficienței energetice face parte din rețeaua europeană pentru managerii energetici.

Pe parcursul discuțiilor, participanții au adresat întrebări relevante despre implementarea măsurilor de sprijin și au venit cu propuneri concrete pentru a reduce impactul negativ asupra producătorilor.

Această ședință subliniază angajamentul CCI a RM de a facilita un dialog deschis și constructiv între autorități și mediul de afaceri. În 2025, Camera de Comerț planifică organizarea mai multor evenimente de informare și promovare a producătorilor autohtoni, pentru a susține dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova.

Această sesiune face parte din campania de informare desfășurată de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, în cadrul proiectului „Moldova ASSIST: Îmbunătățirea accesului la servicii publice de calitate și a coeziunii sociale”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de People in Need Moldova.

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală