Cât îi costă pe britanici funeraliile Reginei Elisabeta a II-a. Cele mai costisitoare înmormântări din istorie

Guvernul din Marea Britanie nu a dezvăluit ce sumă a fost cheltuită pentru funeraliile reginei Elisabeta a II-a, se spune că ar ajunge la aproximativ 10 milioane de lire sterline, potrivit publicației express.co.uk.

Nu se știe încă de unde vor veni acești bani, estimându-se că o parte vor fi suportați de contribuabilil, din taxele și impozite, iar o parte de familia regală.

Ultimele funeralii de stat din Marea Britanie au fost cele ale fostului premier Winston Churchill, în 1965. Totuși, există și alte înmormântări care oferă o perspectivă asupra costurilor finale. Spre exemplu, pentru funeraliile din 2002 ale Reginei Mamă au fost cheltuiți circa 6,1 milioane de euro, iar pentru cele ale Prințesei Diana costurile au fost estimate la 5,7 milioane de euro.

Publicația precizează că în cazul înmormântării Prințului Philip, costurile au fost mult mai mici deoarece ceremonia a fost una privată, cu doar 30 de invitați, pentru a fi respectate restricțiile impuse de pandemia COVID-19.

Familia Regală primește finanțare guvernamentală, sub forma unui grant suveran, pentru cheltuielile regale. În 2020-2021 monarhia a primit un grant suveran de 86 milioane lire sterline.

Totuși, costurile cu securitatea generală, costurile Poliției Metropolitane pentru evenimentele și costurile de logistică guvernamentală, precum închiderea unor drumuri, nu sunt acoperite de grant și sunt plătite de guvern.

Un fost ofițer care s-a ocupat de securitatea regală a estimat că 7,5 milioane de lire sterline ar costa doar serviciile de protecție.
”Aceasta este cea mai mare operațiune de poliție pe care poliția din Regatul Unit a întreprins-o vreodată. Când te uiți la celelalte evenimente, au fost mari – nunta Prințului și Prințesei de Wales din 2011 a fost cea mai mare – dar nu le poți compara cu acesta”, a spus Simon Morgan, care a petrecut ani de zile protejând familia regală britanică.
Costurile de securitate la nunta lui William și a lui Kate Middleton s-au ridicat la 6,3 milioane de lire sterline.

Înmormântarea va fi adăugată la costurile anuale pentru familia regală.

86,3 milioane de lire sterline au fost în 2020-2021 pentru Grantul suveran finanțat de contribuabili, 63,9 milioane de lire sterline pentru întreținerea proprietății și 4,5 milioane de lire sterline pentru călătoriile oficiale regale, printre altele.

Fanii regalității au declarat că Regina merită o înmormântare grandioasă, după ce a servit țara timp de 70 de ani, dar anti-regaliștii sunt îngroziți că britanicii vor suporta asemenea costuri, într-o perioadă grea pentru economia mondială, transmite news.com.au.

Cele mai scumpe înmormântări din istorie
De departe, cea mai scumpă înmormântare ar fi fost a lui Alexandru cel Mare, care a avut un sicriu din aur, transportat pe o trăsură din același metal prețios.

Revenind în timpuri mai moderne, funeraliile fostului președinte american, Ronald Reagan au costat undeva la 400 milioane de dolari în 2004.

În Europa, funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea din 2005, conclavul, alegerile și inaugurarea Papei Benedict au fost estimate la 8,9 milioane de euro.

#cost #Regina #deces

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.