Cât mai beneficiază moldovenii de schema de compensațiilor în factură la căldură! Buzu spune de ce se va renunța

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a anunțat că sezonul de încălzire 2023-2024 va fi ultimul în care cetățenii vor beneficia de compensații pentru energie direct în factură. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Actualitatea la Raport” de la postul AGRO TV Moldova.

Ministrul Buzu a explicat că începând cu sezonul următor de încălzire, cetățenii vor primi exclusiv compensații monetare în loc de reduceri directe în factură. Această schimbare este parte a eforturilor de a revizui și îmbunătăți programul de compensații pentru a asigura o distribuție mai eficientă și echitabilă a resurselor.

„Vom examina cum putem să îmbunătățim în continuare acest program pentru că ne pregătim de sezonul următor. Vom trece la un sistem de compensații monetare total, deci la 100 de procente. Acesta va fi ultimul sezon în care vom face compensații în factură”, a declarat ministrul Alexei Buzu.

Schimbarea vine în contextul eforturilor de modernizare și optimizare a politicii de asistență socială, iar tranziția la compensații monetare complete are scopul de a asigura o distribuție mai transparentă și adaptată la nevoile individuale ale beneficiarilor.

În data de 5 decemebrie 2023, Ministerul Muncii a publicat gradele de vulnerabilitate atribuite ale celor care s-au înregistrat pe platforma compensații.go.md pentru a benficia de tarife mai mici la gaz și căldura centralizată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buzu #coompensatii #factura #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.