Cât mai beneficiază moldovenii de schema de compensațiilor în factură la căldură! Buzu spune de ce se va renunța

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a anunțat că sezonul de încălzire 2023-2024 va fi ultimul în care cetățenii vor beneficia de compensații pentru energie direct în factură. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Actualitatea la Raport” de la postul AGRO TV Moldova.

Ministrul Buzu a explicat că începând cu sezonul următor de încălzire, cetățenii vor primi exclusiv compensații monetare în loc de reduceri directe în factură. Această schimbare este parte a eforturilor de a revizui și îmbunătăți programul de compensații pentru a asigura o distribuție mai eficientă și echitabilă a resurselor.

„Vom examina cum putem să îmbunătățim în continuare acest program pentru că ne pregătim de sezonul următor. Vom trece la un sistem de compensații monetare total, deci la 100 de procente. Acesta va fi ultimul sezon în care vom face compensații în factură”, a declarat ministrul Alexei Buzu.

Schimbarea vine în contextul eforturilor de modernizare și optimizare a politicii de asistență socială, iar tranziția la compensații monetare complete are scopul de a asigura o distribuție mai transparentă și adaptată la nevoile individuale ale beneficiarilor.

În data de 5 decemebrie 2023, Ministerul Muncii a publicat gradele de vulnerabilitate atribuite ale celor care s-au înregistrat pe platforma compensații.go.md pentru a benficia de tarife mai mici la gaz și căldura centralizată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buzu #coompensatii #factura #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.