Cât teren agricol controlează Rusia în Ucraina. ''Criza alimentară va afecta fiecare om de pe planetă''

Rusia controlează 22% din terenurile agricole ucrainene şi războiul ameninţă culturile din vara aceasta, ceea ce ar putea agrava şi mai mult criza alimentară mondială, estimează cercetătorii de la NASA, relatează joi, 7 iulie, AFP.

”Grânarul lumii este în război” şi ”noi suntem în primul stadiu al unei crize alimentare care va afecta probabil fiecare ţară şi fiecare om în lume într-o anumită măsură”, afirmă Inbal Becker-Reshef, directoare a Programului pe teme agricole al agenţiei spaţiale americane.
Conform imaginilor din satelit captate pe 13 iunie de misiunea Sentinel-2 a agenţiei spaţiale europene şi analizate de programul NASA, un procent de 22% din terenurile agricole ale Ucrainei se află sub controlul trupelor ruse, în estul şi sudul ţării.

Aceste suprafeţe echivalează cu 28% din recoltele pentru cerealele de iarnă (grâu, orz, secară) şi 18% pentru recoltele de vară (porumb şi floarea soarelui) ale Ucrainei, estimează NASA.

Înaintea lansării invaziei ruse, pe 24 februarie, Ucraina deţinea 46% din exporturile mondiale de floarea soarelui, 9% din cele de grâu, 17 din cele de orz şi 12% din cele de porumb, potrivit Departamentului Agriculturii al SUA.

De partea cealaltă, Rusia consideră că statele occidentale exagerează importanţa cerealelor ucrainene pe piaţa mondială, argumentând prin faptul că, în pofida ponderii ridicate a exporturilor ucrainene de cereale în totalul exporturilor mondiale, în privinţa producţiei totale de cereale la nivel mondial ponderea Ucrainei este de sub 1%.

Perioada iulie-octombrie este deosebit de importantă pentru agricultorii ucraineni, atunci fiind recoltate cerealele de iarnă şi cele plantate în primăvară. De asemenea, cerealele de iarnă care vor fi recoltate anul viitor trebuie plantate înainte de noiembrie.
Mai mult, fermierii ucraineni sunt descumpăniţi în faţa creşterii preţurilor la carburanţi şi îngrăşăminte şi a ameninţărilor generate de războiul în desfăşurare.
Potrivit estimărilor principalei asociaţii a producătorilor şi exportatorilor din Ucraina, recoltele vor scădea cu 40% la grâu şi 30% la porumb.

Ucraina este în plus supusă unei blocade navale ruseşti şi nu-şi poate exporta cerealele pe cale maritimă. Închiderea Mării Azov şi blocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră, minate de armata ucraineană, au privat piaţa mondială de peste 25 de milioane de tone de cereale ucrainene, alimentând creşterea preţurilor şi ameninţarea foametei pentru milioane de oameni în lume.

Rusia s-a declarat dispusă să ofere garanţii formale că nu va ataca porturile ucrainene dacă Kievul acceptă să-şi demineze zona de coastă pentru a permite reluarea navigaţiei comerciale. Oficiali ucraineni au declarat însă că ţara lor nu va accepta să-şi elimine minele amplasate în Marea Neagră pentru a nu deveni vulnerabilă în faţa unui eventual atac rusesc de pe mare.

Rusia şi Ucraina însumează circa o treime din exporturile mondiale de grâu, iar exporturile de cereale şi îngrăşăminte ruseşti, deşi nu sunt vizate direct de sancţiunile occidentale impuse Moscovei după agresiunea asupra Ucrainei, au fost de asemenea împiedicate, ca urmare a suspendări schimburilor bancare şi financiare în urma acestor sancţiuni.

#terenuri #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.