Câte miliarde de dolari a plătit gigantul Gazprom pentru achiziția participației Shell în proiectul Sakhalin

Gigantul energetic Gazprom, controlat de Kremlin a achiziționat un pachet de 27,5%, deținut de Shell la producătorul rus de gaze naturale lichefiate (GNL) Sakhalin Energy pentru aproximativ 1 miliard de dolari, potrivit unui ordin guvernamental, scrie Reuters.

De asemenea, guvernul și-a anulat oficial ordinul de acum un an privind vânzarea pachetului de acțiuni către rivalul Gazprom, Novatek.

Guvernul rus a declarat luni seara că pachetul de 27,5% din Sakhalin Energy urmează să fie vândut unei companii numită Sakhalin Project pentru 94,8 miliarde de ruble (1,02 miliarde de dolari).

„Nu s-a oferit niciun motiv pentru această schimbare a cumpărătorilor, dar unii comentatori au speculat că Novatek ar fi putut evalua riscul legal ca fiind prea mare”, a declarat agentul de brokeraj BCS din Moscova într-o notă.

În noiembrie, Statele Unite au impus noi măsuri cuprinzătoare împotriva Moscovei, inclusiv împotriva proiectului Arctic LNG 2 condus de Novatek, din cauza conflictului din Ucraina.

Proiectul Sakhalin este deținut în totalitate de Gazprom, potrivit infromațiilor companiei. Gazprom a refuzat comentariile, în timp ce Novatek nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii.

„Nu putem comenta chestiunile legate de procesul de decret al guvernului federal rus. Shell își rezervă toate drepturile legale referitoare la participația sa de 27,5% (minus o acțiune) în Sakhalin Energy Investment Company Ltd (SEIC). Nu avem alte comentarii”, a spus într-o declarație trimisă prin e-mail, compania Shell.

Gazprom deține 50% din Sakhalin Energy, situată în vârful sudic al insulei ruse Sakhalin din Pacific. Alți acționari sunt companiile japoneze Mitsui (12,5%) și Mitsubishi (8058.T), (10%).

În urma deciziei Moscovei de a trimite trupe în Ucraina în februarie 2022, Shell a declarat că va renunța la proiect.

Compania a înregistrat o depreciere de 1,6 miliarde de dolari legată de proiectul rusesc GNL în primul trimestru al anului 2022.

Surse au spus că Shell crede că există riscul ca Rusia să naționalizeze activele deținute de străini, în timp ce președintele rus Vladimir Putin a spus în mod repetat că Moscova va riposta împotriva Statelor Unite și a aliaților săi pentru înghețarea activelor rusești și a altor sancțiuni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#shell #achizitie #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.