Câți bani a cheltuit Moldova pentru 300 de milioane de metrii cubi de gaz. Prețurile sunt mai mici față de Gazprom

Energocom a cumpărat circa 300 milioane de metri cubi de gaze pentru consum curent și pentru stocare, iar potrivit calculelor costul se ridică la 120 de milioane de lei sau echivalentul a 7 milioane de euro.

Prețul mediu ponderat de achiziție a gazelor, în punctele de achiziție solicitate de SA Energocom, constituie 34,5 EUR/MWh (cca 400 USD/1000 m3 față de 550 USD/1000 m3 de la Gazprom). La acest preț se vor adăuga cheltuieli de transportare către depozit, injectare, depozitare, extragerea și transportarea către Moldova, atunci când va fi nevoie de aceste gaze.

Urmare a capacității limitate de transport a gazelor către depozit, au fost selectate diferite puncte de livrare, fiind identificate cele mai avantajoase soluții din punct de vedere financiar.

Achizițiile au fost făcute din sursele proprii ale SA Energocom, în conformitate cu prevederile Regulamentului aprobat în acest sens de către Consiliul Societății. Din cauza volatilității zilnice mari a prețului la gaze, care, în perioada respectivă, a oscilat între 25 și 41 EUR/MWh, dar și pentru a evita riscuri financiare, a fost luată decizia de a achiziționa gazele utilizând 2 formule de preț diferite: formula legată de indicele de referință TTF și prețul fix.

În cadrul licitațiilor au prezentat oferte de participare mai mult de 10 companii, iar SA Energocom a semnat contracte cu 7 entități: OMV Petrom SA, Trafigura Trading Europe sarl, Axpo Bulgaria EAD, DEPA Commercial SA, MET International AG, PGNiG Supply & Trading GmbH, DXT Commodities SA. Prețurile oferite sunt foarte aproape de prețul mediu de pe piață.

Pentru a suplini necesarul total de consum de gaze naturale prognozat pentru sezonul rece 2023-2024, următoarele licitații vor fi desfășurate de SA Energocom din creditul BERD de 168 de milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energocom #gaz #achizitie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.