Caz unic în lume: Un adolescent a stat două luni internat în spital după ce a devenit dependent de un joc video

Un minor din Spania a devenit primul caz clinic de dependență de jocul video Fortnite din lume. Adolescentul a stat internat timp de două luni în spital după ce a început să manifeste un comportament care l-a condus la autoizolare la domiciliu și la respingerea interacţiunilor sociale.

Acest lucru s-a aflat după ce echipa de la spitalul din Castellon (estul Spaniei), unde a fost internat adolescentul, a publicat cazul său, unic la nivel mondial, scrie Agerpres.

Cu toate că anterior era un elev model, anumite simpotme au apărut după practicarea jocului. Printre simpotomele pe care le-a avut au fost: dependenţă comportamentală gravă de jocul video Fortnite, ce includea izolarea la domiciliu, respingerea interacţiunilor umane, refuzul de a apela la serviciile sanitare, lipsă de flexibilitate personală persistentă, interes slab faţă de cei din jur, sau lipsa altor activităţi.

Adolescentul prezenta, de asemenea, alterări în desfăşurarea activităţilor vieţii cotidiene şi ale ritmului somnului, potrivit echipei care l-a îngrijit. Trebuie semnalat că adolescentul fusese un elev model, înainte de practicarea acestui joc. Familia sa a început să observe acumularea de absenţe de la şcoală şi neglijarea orelor de somn.

Specialiştii implicaţi în acest studiu au avertizat asupra necesităţii acordării unei mai mari atenţii faţă de comportamentele minorilor, în rândul cărora s-a extins practicarea jocurilor video, ţinând cont de vârsta tot mai fragedă a celor care le practică şi de lipsa de maturitate în perioada adolescenţei”.

#caz unic #joc video #dependenta #Spania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul bugetului pentru anul 2026 este construit pe o abordare mai responsabilă, cu accent pe investiții și creștere economică, chiar dacă pe dimensiunea socială este mai puțin ambițios decât în anii precedenți, a declarat deputatul PAS Radu Marian, președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

„Ne concentrăm în acest buget pe investiții. Creștem cu 50% investițiile capitale față de anul precedent. Avem alocări substanțiale pentru creșterea economică și infrastructură – 5,6 miliarde de lei din programele de creștere economică”, a declarat Radu Marian.

El a admis că bugetul limitează extinderea cheltuielilor sociale, însă a argumentat că această abordare este necesară pentru a asigura stabilitatea financiară și dezvoltarea economică pe termen mediu. „Poate pe aspectul social bugetul este mai puțin ambițios decât în anii precedenți, dar trebuie să avem un buget responsabil, ca să avem creștere economică. Ulterior, vara sau în bugetele viitoare, să avem mai multe resurse pentru salarii și alte domenii sociale”, a explicat deputatul.

Totodată, Marian a criticat dur opoziția parlamentară, acuzând-o de populism bugetar. Potrivit acestuia, propunerile avansate de opoziție ar genera cheltuieli suplimentare de 15–20 miliarde de lei, fără acoperire reală. „Sunt proiecte neobișnuit de populiste, pe care niciodată nu le-au propus când erau la guvernare. Noi trebuie să fim responsabili, să avem creștere economică și, pe parcurs, bani pentru salarii mai mari”, a spus Marian.

Pe de altă parte, economistul Veaceslav Ioniță avertizează că majorarea investițiilor capitale anunțată pentru 2026, de peste 55%, până la un nivel prezentat drept „record istoric” de peste 3 miliarde de lei, este în mare parte o iluzie statistică. Într-un interviu pentru Ziua.md, expertul susține că această creștere nu se bazează pe proiecte noi sau pe extinderea reală a investițiilor, ci pe tăieri bugetare și rostogolirea restanțelor din anii precedenți.

Potrivit lui Ioniță, din buget au fost reduse cheltuieli cu impact economic direct: 880 de milioane de lei de la întreținerea drumurilor și 190 de milioane de lei din subvențiile agricole. „Nu vorbim de dezvoltare, ci de o optimizare contabilă care creează indicatori frumoși pe hârtie, dar afectează sectoare vitale”, afirmă economistul.

Un alt element problematic este capacitatea redusă de implementare. O parte semnificativă a investițiilor planificate pentru 2026 reprezintă, de fapt, restanțe din 2025 – lucrări neexecutate și angajamente reportate. În cazul administrațiilor publice locale, situația este și mai gravă: din 5,2 miliarde de lei promise pentru investiții capitale în 2025, în primele 10 luni au fost executate doar 1,52 miliarde, ceea ce înseamnă un grad de neexecutare de 71%.

„Când investițiile cresc doar pentru că aducem după noi restanțele, nu putem vorbi nici de record, nici de expansiune investițională. Este dovada unei capacități reduse de implementare”, subliniază Ioniță, avertizând că discrepanța dintre sumele aprobate și cele realizate este structurală și recurentă.