CCI a RM, ZEL Bălți și APIP au semnat un memorandum de înțelegere

Astăzi, 21 martie 2022, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM), Zona Economică Liberă (ZEL) Bălți și Asociația Patronală din Industria Prelucrătoare (APIP) au semnat un Memorandum de Înțelegere în domeniul dezvoltării profesionale. Obiectivul memorandumului este de a oferi suport în instruirea profesională pentru sectorul industrial și IMM-uri.

Documentul a parafat implementarea eficientă și sustenabilă a proiectului „Conceptualizarea creării centrului de Instruire Inter-Companii” (TechZone), elaborat de ZEL Bălți, cu suportul proiectului „Promovarea Învățământului Profesional Tehnic pentru o Economie Verde”, finanțat de Ministerul Federal German pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Semnatarii Memorandumului Sergiu HAREA, Președinte al Camerei de Comerț și Industrie din Republica Moldova, Marin CIOBANU, Administrator Principal al ZEL Bălți, Manager de Proiect „Centrul de Instruire Inter-companii” și Ion TORNEA, Director Executiv al APIP, alături de Oana VODIȚĂ, Coordonator de proiect „Promovarea învățământului Profesional Tehnic pentru o Economie Verde” au subliniat obiectivul principal al proiectului care constă în a oferi instruire profesională complementară angajaților din sectorul industrial al Republicii Moldova și suport pentru întreprinderile mici și mijlocii în ceea ce privește întreținerea atelierelor și parcurilor de mașini necesare în procesul de instruire a elevilor din învățământul dual.

În vederea atingerii obiectivelor propuse, vor fi întreprinse mai multe acțiuni precum: crearea structurii organizaționale a centrului de instruire inter-companii; elaborarea programului de instruire; formarea formatorilor; asigurarea infrastructurii și facilităților necesare instruirii; elaborarea materialelor didactice online și offline; etc.

Pe termen lung, Centrul de Instruire are potențialul să se dezvolte și să devină treptat un Centru de educație multifuncțional, care să ofere cursuri de formare continuă, precum și oportunități de formare practică a maiștrilor instructori din domeniul ingineriei.

În cadrul acestui Memorandum, CCI urmează să desfășoare activităţi de promovare, printre membrii săi, instruiri continue prin intermediul programelor desfășurate în cadrul Centrului de Instruire Inter-companii; să asigurare asistența necesară în procesul de formare a formatorilor, maiştrilor-instructori, precum şi oferirea de suport în asigurarea instruirii teoretice a personalului antrenat în activitățile desfășurate; să asigurare asistența din partea personalului relevant în vederea organizării și desfășurării atelierelor de lucru, a întrunirilor, a instruirilor și a altor activități similare; la fel și asistență în vederea creării și derulării activității Centrului de Instruire Inter-companii și a altor activități similare, dar și să oferire, la solicitare, suportul logistic în desfășurarea activităților.

#instruire profesionala #APIP #ZEL #CCI a RM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III al anului trecut plățile cu cardul au depășit pentru prima dată pragul de 50 miliarde de lei, iar în același trimestru din 2025 au ajuns la peste 61 miliarde de lei. Volumul total al plăților cu cardul din ultimele 12 luni a urcat la 225 miliarde de lei, ceea ce reflectă o creștere de 25% în cinci ani, potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță.

Economistul subliniază că această schimbare vine pe fondul transformării comportamentului consumatorilor: cardurile sunt folosite tot mai puțin pentru retrageri de numerar și tot mai mult ca instrument autentic de plată, în țară și peste hotare.

Piața este dominată în continuare de cardurile moldovenești utilizate pe teritoriul național, care generează 79%, echivalentul a 177,5 miliarde de lei. Cardurile moldovenești folosite peste hotare reprezintă 10% (23,4 miliarde de lei), iar cardurile străine utilizate în Republica Moldova – 11% (23,9 miliarde de lei). Lunar, piața cardurilor crește cu aproximativ 2,2 miliarde de lei, dintre care 1,7 miliarde provin din plăți, iar 500 milioane din retrageri de numerar.

În primele nouă luni ale anului, moldovenii au achitat cu cardurile lor 98,3 miliarde de lei, dintre care 75,7 miliarde în țară și 22,6 miliarde peste hotare. „Este foarte probabil ca moldovenii să depășească în premieră nivelul de 100 de miliarde de lei în plăți cu carduri moldovenești”, afirmă Ioniță.

Dacă în 2015 moldovenii retrăgeau 90% din banii de pe card, în trimestrul III al acestui an balanța s-a schimbat vizibil: 57% sunt retrageri de numerar, iar 43% plăți. Expertul estimează că în 2027 plățile vor depăși retragerile: 53% față de 47%.

În ceea ce privește utilizarea cardurilor peste hotare, moldovenii au cheltuit în primele nouă luni 11,3 miliarde de lei, dintre care 10,4 miliarde au fost plăți și 0,9 miliarde retrageri de numerar. În același timp, străinii au utilizat cardurile în Moldova pentru tranzacții totale de 20,1 miliarde de lei, incluzând 11,7 miliarde în plăți și 8,4 miliarde în retrageri.

O parte a acestor fluxuri – aproximativ 3–4 miliarde de lei anual – reprezintă remitențe „invizibile”: plăți efectuate de moldovenii care folosesc carduri deschise peste hotare, însă achită pentru rude în țară. Alte 3–4 miliarde provin din cheltuielile moldovenilor care revin temporar acasă.

Piața plăților online cunoaște cea mai spectaculoasă creștere. De la 2,6 miliarde de lei în 2015, aceasta a ajuns la 9,8 miliarde în 2020, 32,9 miliarde în 2024 și 40,3 miliarde de lei în trimestrul III al acestui an. În primele nouă luni s-au înregistrat 24,4 miliarde de lei în plăți online efectuate de moldovenii din țară, 12,2 miliarde în plăți online peste hotare și 3,7 miliarde realizate de străini în Republica Moldova.

Pentru internet banking, moldovenii au plătit 20,6 miliarde de lei, iar pentru comerț online peste hotare – 12,2 miliarde de lei, comparativ cu 3,8 miliarde pentru comerțul online intern. „Dacă achizițiile online din străinătate ar fi taxate cu TVA, bugetul ar încasa suplimentar 2,5 miliarde de lei. În prezent, comerțul online peste hotare, care reprezintă 85% din total, nu generează venituri fiscale”, avertizează Ioniță.