Ce a discutat FMI cu premierul Recean

26 Sept. 2023, 09:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Sept. 2023, 09:57 // Actual //  bani.md

Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, s-a întâlnit cu delegația Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Clara Mira, pentru a discuta aspecte esențiale legate de consultările din 2023, programul de creditare și mecanismele de finanțare destinate asigurării sustenabilității economice a țării.

În cadrul întrevederii, Prim-ministrul Recean a subliniat progresul înregistrat în reformele din sectorul justiției și lupta împotriva corupției, precum și eforturile susținute în dezvoltarea economică a Republicii Moldova. El a evidențiat măsurile de sprijin pentru antreprenoriat și promovarea agendei europene a țării, subliniind importanța reformelor pentru viitorul țării.

„Printre prioritățile de top ale guvernului se numără reforma justiției și lupta împotriva corupției. Trebuie să ne asigurăm singuri instrumentele necesare pentru a curăța sistemul. În același timp, punem accentul pe dezvoltarea economică și este necesar să le oferim antreprenorilor durabilitate și predictibilitate. De asemenea, stimulăm investițiile în eficiența energetică, ceea ce va avea un impact pozitiv pe termen lung asupra mediului de afaceri și comunităților din întreaga țară. În acest sens, contăm pe sprijinul partenerilor externi, inclusiv al FMI, pentru a crea politici de susținere”, a declarat premierul Dorin Recean.

Discuțiile au acoperit, de asemenea, importanța cooperării cu FMI pentru susținerea parcursului european al Republicii Moldova prin consolidarea instituțională, armonizarea legislației la standardele europene și minimizarea vulnerabilităților legate de schimbările climatice.

Misiunea FMI se află în Moldova în perioada 25 septembrie – 6 octombrie și va purta discuții cu autoritățile moldovenești în contextul consultărilor anuale prevăzute de articolul 4 din Acordul de situație al FMI pentru anul 2023. De asemenea, se vor discuta detaliile celei de-a patra revizuiri a programului ECF/EFF al Moldovei, finanțat de FMI prin intermediul Facilității de credit extinsă (ECF) și a Facilității de credit extinsă (EFF), precum și solicitarea de sprijin prin intermediul noii Facilități de finanțare a rezilienței și sustenabilității pe termen lung (RSF).

În cadrul misiunii, se vor analiza evoluțiile economice recente și progresele înregistrate în implementarea programului, iar autoritățile moldovenești vor discuta cu FMI despre prioritățile de politică pentru a aborda vulnerabilitățile legate de schimbările climatice.

Programul actual de 40 de luni a fost aprobat de FMI în decembrie 2021, iar în mai 2022, valoarea totală a împrumuturilor acordate în cadrul programului a fost majorată la aproximativ 785 de milioane de dolari. Din această sumă, aproximativ 366 de milioane de dolari au fost deja plătiți. Consultările periodice cu FMI reprezintă o oportunitate importantă pentru autoritățile moldovenești de a discuta și actualiza programele și politicile economice pentru a asigura dezvoltarea și stabilitatea economică a țării.

Potrivit articolului 4 din Statutul FMI, toate țările membre au consultări bilaterale anuale cu organizația financiară internațională pentru a discuta progresele și politicile economice. Aceste consultări reprezintă un pas important pentru menținerea dialogului și cooperării între Republica Moldova și FMI în vederea consolidării stabilității și dezvoltării economice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 11:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Nov. 2026, 11:26 // Actual //  Grîu Tatiana

Guvernul condus de Vasile Tofan a obținut nota 2,9 din 10 pentru primele 100 de zile de activitate, potrivit unui raport alternativ prezentat de Mișcarea Civică „Construim Încredere”. Autorii susțin că executivul a înregistrat puține rezultate verificabile și că există un decalaj important între angajamentele asumate și măsurile realizate.

Raportul a fost prezentat de fondatoarea mișcării, Olesea Stamate, în cadrul unei conferințe de presă la IPN. Evaluarea a fost făcută prin compararea prevederilor Programului de guvernare „Economie europeană, stat eficient” și a discursului de învestire cu actele adoptate și datele disponibile public. Reprezentanții mișcării precizează că nota este o apreciere civică argumentată, nu o măsurătoare statistică.

Potrivit Olesei Stamate, din cele 13 angajamente analizate, nouă aveau termen de realizare în primele 100 de zile. Unul singur a fost considerat îndeplinit integral – adoptarea politicii fiscale pentru 2027. Totuși, autorii raportului menționează că proiectul a fost preluat de la Guvernul precedent într-o etapă avansată.

Alte trei angajamente au fost realizate parțial, iar două au fost doar inițiate. Printre acestea se numără inventarierea barierelor administrative, dereglementarea și elaborarea portofoliului proiectelor prioritare. Deși Guvernul a prezentat 19 proiecte strategice pe 29 octombrie, raportul nu identifică documente care să confirme aprobarea portofoliului promis.

Un angajament important rămas nerealizat vizează punerea în exploatare a liniei electrice Vulcănești-Chișinău până la 31 august 2026. Reprezentanții mișcării recunosc că proiectul și dificultățile întâmpinate existau înainte de mandatul actualului executiv, însă subliniază că termenul a fost asumat explicit de Guvernul Tofan.

Raportul atrage atenția și asupra evoluțiilor economice. Potrivit datelor prezentate de autori, inflația anuală a crescut de la 6,51% în iunie la 8,60% în septembrie, iar tariful la gazele naturale pentru consumatorii casnici a crescut cumulat cu aproximativ 81% în septembrie și octombrie.

Autorii susțin că eficiența compensațiilor acordate populației nu poate fi demonstrată în lipsa unor date clare despre plățile efectuate și facturile achitate de consumatori. În același timp, datoria de stat a crescut de la 142,79 miliarde de lei la sfârșitul lunii iunie la 150,36 miliarde de lei la sfârșitul lunii septembrie.

Critici sunt formulate și la adresa politicii fiscale pentru 2027. Potrivit raportului, aproximativ 84% din veniturile suplimentare estimate ar urma să provină din TVA și accize. Mișcarea cere publicarea unor simulări care să arate impactul măsurilor asupra diferitelor categorii de gospodării.

O altă problemă semnalată este reforma administrației publice locale. Reprezentanții „Construim Încredere” consideră că noua configurație teritorială a fost promovată înainte de clarificarea competențelor, resurselor financiare și impactului asupra comunităților. Aceștia cer revizuirea proiectului, o analiză de impact și consultări reale cu autoritățile locale.

Raportul mai semnalează lipsa transparenței în evaluarea activității miniștrilor și monitorizarea angajamentelor de integrare europeană. Olesea Stamate solicită Guvernului să publice planul de acțiuni, responsabilitățile fiecărui ministru, rezultatele obținute, sursele de finanțare și termenele restante.

Solicitat de IPN pentru o reacție, serviciul de presă al Guvernului nu a răspuns deocamdată. Premierul Vasile Tofan urmează să prezinte joi bilanțul primelor 100 de zile de activitate ale echipei sale.