Pentru prima dată în istorie Ucraina nu va importa gaze pentru a trece iarna. ”Este realizarea noastră comună”

Ucraina va trece sezonul de iarnă 2023/2024 fără a importa gaz. Este pentru prima dată în istorie când Kievul nu va cumpăra „combustibil albastru” din străinătate, ci va folosi gaze din producția proprie. Acest lucru a fost anunțat pe 25 septembrie de Alexei Cernișov, șeful Naftogaz Ucraina.

„În 2023, Naftogaz a forat un număr record de puțuri noi și vom continua această tendință și anul viitor. În această iarnă, intenționăm să ne bazăm pe gazul din producția ucraineană, iar calculele noastre confirmă această posibilitate”, a spus el.
El a mai spus că Ucraina va avea suficient gaz pentru sezonul viitor de încălzire, iar guvernul nu va revizui tarifele la gaz pentru consumatorii casnici.

„Ne uităm la iarna care urmează cu încredere absolută. Avem suficientă benzină, tarifele sunt stabile. Prin urmare, toți consumatorii trebuie doar să ia măsuri eficiente din punct de vedere energetic și să adopte o abordare responsabilă. Producția ucraineană este realizarea noastră comună”, a adăugat Cernișov.

Cât gaz a acumulat Ucraina pentru iarnă
Pe 22 septembrie, Cernișov a spus că statul vrea să acumuleze peste 15 miliarde de metri cubi de gaz pentru a trece de perioada toamnă-iarnă. Dar pomparea combustibilului în depozitul subteran continuă.

„Ne apropiem deja de cifra de 15 miliarde și sunt sigur că va fi și mai mare înainte de începutul iernii. Prin urmare, această cifră este suficientă pentru a trece peste iarnă”, a subliniat șeful Naftogaz.

În același timp, după cum notează unii experți, nu toate gazele din depozite sunt ucrainene, deoarece unele volume sunt în regim de „depozit vamal” și aparțin companiilor europene.

În depozitele subterane ale Ucrainei ar exista 14,2 miliarde de metri cubi de gaze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #productie #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea începe negocierile pentru un nou program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional (FMI) în anul 2027, pentru a reduce costurile împrumuturilor contractate de stat. Deocamdată, Guvernul nu a confirmat intenția de a solicita un asemenea acord, însă președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, consideră că finanțarea din partea FMI ar putea fi o alternativă la împrumuturile costisitoare prin intermediul valorilor mobiliare de stat.

„Dacă este să fie un astfel de program, atunci el ar putea fi negociat anul viitor, dar Guvernul încă nu a confirmat intenția de a negocia un astfel de program cu Fondul Monetar Internațional”, a declarat deputatul în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, unde Spatari a fost întrebat dacă Republica Moldova ar putea încheia un nou program cu FMI care să includă și finanțare..

Potrivit lui Spatari, Republica Moldova beneficiază deja de sprijin financiar european prin Planul de Creștere al Uniunii Europene, care pune la dispoziția țării resurse pentru susținerea reformelor și finanțarea cheltuielilor bugetare.

„Noi avem astăzi, prin programul de creștere cu Uniunea Europeană, finanțare în valoare de un miliard și jumătate. Sunt bani care vin în buget în funcție de reformele pe care le implementăm”, a explicat președintele comisiei parlamentare.

Spatari a atras atenția că o parte din deficitul bugetar este acoperită în prezent prin emiterea valorilor mobiliare de stat (VMS), care presupun costuri ridicate de împrumut pentru autorități.

„O parte din deficit este finanțată prin valorile mobiliare de stat, care sunt scumpe, este adevărat. Și un eventual program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional cred că ar fi o soluție pentru a reduce din costul datoriei pe termen lung”, a precizat deputatul.

Ultimul program de finanțare al Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional a fost aprobat în decembrie 2021 și a expirat la 19 octombrie 2025, fără finalizarea ultimelor două evaluări. Din această cauză, Republica Moldova a ratat debursarea ultimei tranșe, estimată la aproximativ 170 de milioane de dolari, echivalentul a circa 2,9 miliarde de lei. Potrivit FMI, programul a contribuit la menținerea stabilității macroeconomice, însă întârzierile în realizarea angajamentelor privind politica fiscală, administrația publică și combaterea corupției la nivel înalt au împiedicat finalizarea acestuia.