Pentru prima dată în istorie Ucraina nu va importa gaze pentru a trece iarna. ”Este realizarea noastră comună”

Ucraina va trece sezonul de iarnă 2023/2024 fără a importa gaz. Este pentru prima dată în istorie când Kievul nu va cumpăra „combustibil albastru” din străinătate, ci va folosi gaze din producția proprie. Acest lucru a fost anunțat pe 25 septembrie de Alexei Cernișov, șeful Naftogaz Ucraina.

„În 2023, Naftogaz a forat un număr record de puțuri noi și vom continua această tendință și anul viitor. În această iarnă, intenționăm să ne bazăm pe gazul din producția ucraineană, iar calculele noastre confirmă această posibilitate”, a spus el.
El a mai spus că Ucraina va avea suficient gaz pentru sezonul viitor de încălzire, iar guvernul nu va revizui tarifele la gaz pentru consumatorii casnici.

„Ne uităm la iarna care urmează cu încredere absolută. Avem suficientă benzină, tarifele sunt stabile. Prin urmare, toți consumatorii trebuie doar să ia măsuri eficiente din punct de vedere energetic și să adopte o abordare responsabilă. Producția ucraineană este realizarea noastră comună”, a adăugat Cernișov.

Cât gaz a acumulat Ucraina pentru iarnă
Pe 22 septembrie, Cernișov a spus că statul vrea să acumuleze peste 15 miliarde de metri cubi de gaz pentru a trece de perioada toamnă-iarnă. Dar pomparea combustibilului în depozitul subteran continuă.

„Ne apropiem deja de cifra de 15 miliarde și sunt sigur că va fi și mai mare înainte de începutul iernii. Prin urmare, această cifră este suficientă pentru a trece peste iarnă”, a subliniat șeful Naftogaz.

În același timp, după cum notează unii experți, nu toate gazele din depozite sunt ucrainene, deoarece unele volume sunt în regim de „depozit vamal” și aparțin companiilor europene.

În depozitele subterane ale Ucrainei ar exista 14,2 miliarde de metri cubi de gaze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #productie #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul estimează că va cheltui 3,68 milioane de lei în 2026 pentru asigurarea condițiilor materiale de primire a solicitanților de azil, iar în următorii doi ani cheltuielile vor ajunge la 3,41 milioane de lei în 2027 și 3,58 milioane de lei în 2028. Sumele sunt incluse într-un proiect de Ordin al Ministerului Afacerilor Interne, supus consultărilor publice, care propune aprobarea unui ghid metodologic ce stabilește modul în care vor fi calculate aceste costuri.

Potrivit documentului, în 2026 autoritățile estimează că, în medie, 107 solicitanți de azil pe lună vor beneficia de condițiile materiale de primire. Pentru 2027 este prognozat un număr mediu de 99 de beneficiari lunar, iar pentru 2028 – 104 persoane. Aceste estimări au fost utilizate pentru calcularea impactului financiar asupra bugetului de stat.

Ghidul stabilește și costurile lunare de referință pentru diferite categorii de beneficiari, calculate în baza minimului de existență pentru 2026. Astfel, întreținerea unui adult apt de muncă este estimată la 3 027 de lei pe lună, iar a unui pensionar la 2 616 lei. Pentru copii, costurile diferă în funcție de vârstă: 973,5 lei pentru un copil de până la un an, 2 130 de lei pentru un copil între 1 și 7 ani și 2 680,5 lei pentru un copil între 7 și 18 ani. În cazul unei familii monoparentale cu un copil, costurile lunare estimate variază între 3 357 de lei și 5 064 de lei, în funcție de vârsta copilului.

MAI precizează că aceste valori nu reprezintă sume de bani care vor fi plătite solicitanților de azil, ci costuri de referință utilizate pentru estimarea cheltuielilor suportate de stat. În calcul sunt incluse cheltuielile pentru hrană, produse de igienă, îmbrăcăminte și alte necesități de bază, astfel încât autoritățile să poată planifica fondurile necesare în buget.

Noua metodologie prevede că toate costurile vor fi calculate în funcție de minimul de existență și vor fi actualizate periodic în funcție de evoluția prețurilor și a inflației. Inspectoratul General pentru Migrație va fi instituția responsabilă de actualizarea anuală a acestor valori, iar scopul ghidului este de a asigura o planificare mai transparentă și mai predictibilă a fondurilor publice destinate primirii solicitanților de azil.