Ce ascunde ideea referendumului în Transnistria pentru aderarea la Federația Rusă

25 Feb. 2024, 14:27
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Feb. 2024, 14:27 // Actual //  bani.md

În raportul său recent, Institutul American pentru Studiul Războiului (ISW) susține că nu există niciun indiciu că gruparea limitată de trupe rusești desfășurate în Transnistria ar putea întreprinde operațiuni la sol care să reprezinte o amenințare directă pentru Ucraina.

Această concluzie contrazice temerile anterioare că autoritățile transnistrene ar putea sprijini acțiuni hibride rusești cu scopul de a destabiliza Moldova, prin solicitarea unui referendum pentru aderarea la Rusia. ISW consideră că astfel de acțiuni ar reprezenta o amenințare la adresa stabilității politice și sociale a Moldovei, dar nu ar implica un pericol militar pentru Ucraina.

Forțele ucrainene nu au observat nicio activitate militară în Transnistria care să indice o amenințare iminentă la adresa Ucrainei. ISW afirmă că, în ciuda posibilității unui referendum pentru aderarea la Rusia, probabilitatea unui atac terestru rusesc asupra Ucrainei din Transnistria rămâne scăzută.

Analiza ISW sugerează că gruparea transnistreană a armatei ruse nu ar fi capabilă să lanseze o operațiune terestră semnificativă împotriva Ucrainei, chiar dacă ar dori acest lucru.

Anterior, s-a speculat că în cadrul unui congres al deputaților locali de toate nivelurile, programat pentru 28 februarie în Transnistria, ar putea fi solicitată aderarea regiunii la Rusia, sub conducerea președintelui Vladimir Putin. Cu toate acestea, ISW consideră că acest lucru nu ar duce la un conflict militar direct între Rusia și Ucraina prin intermediul Transnistriei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.