Ce avere au Joe şi Jill Biden? Cei doi au reluat tradiția anulată de Trump și au făcut publice veniturile

Cuplul prezidenţial al Americii şi-a depus declaraţia fiscală pe anul trecut. Conform documentului, Joe şi Jill Biden au câştigat anul trecut peste 600.000 de dolari. Fostul preşedinte american Donald Trump a refuzat să-şi prezinte public veniturile.

Joe şi Jill Biden au câştigat cu puţin peste 600.000 de dolari în 2020, conform declaraţiei fiscale pe care au făcut-o publică luni, reluând o tradiţie întreruptă de Donald Trump, scrie Aleph News.

De la Richard Nixon, în urmă cu o jumătate de secol, preşedinţii americani au publicat aceste documente fiscale care detaliază sursele de venit şi impozitele plătite, dar Donald Trump a refuzat să respecte acest exerciţiu de transparenţă în timpul mandatului său.

În 2020, Joe Biden şi soţia sa, Jill, profesoară la o universitate publică, au declarat un venit brut de 607.336 dolari. Au plătit 157.414 dolari impozite federale, o rată de impozitare de 25,9%. Au plătit, de asemenea, 28.794 dolari în impozite statului Delaware, unde sunt domiciliaţi.

Ce venituri are vicepreşedinta Kamala Harris?

Vicepreşedinta Kamala Harris şi soţul ei, Doug Emhoff, avocat, au raportat venituri mai substanţiale: 1.695.225 dolari brut, pentru care au plătit 621.893 dolari impozite federale, sau 36,7%.

De asemenea, au plătit 125.004 dolari în impozite statului California, iar Doug Emhoff a plătit singur 56.997 dolari în taxe capitalei federale Washington.

Doug Emhoff, avocat proeminent în lumea divertismentului, şi-a luat concediu fără plată de la firma sa de avocatură atunci când Kamala Harris a fost aleasă de Joe Biden candidată la vicepreşedinţie.

Cele două familii din executivul american şi-ar vedea impozitele majorate dacă Joe Biden va reuşi să treacă prin Congres uriaşul său plan de cheltuieli pentru sprijinirea familiei şi educaţiei, care urmează să fie finanţat de creşterea impozitelor pentru americanii cei mai bogaţi.

#declarație de avere #Biden #avere #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.