Ce este antreprenoriatul social şi ce afaceri au dezvoltat antreprenorii moldoveni susţinuţi de UE timp de trei ani

Afacerile sociale sunt afaceri care urmăresc iniţierea sau dezvoltarea unui business axat pe beneficiul societăţii, în mare parte a persoanelor din categorii social-vulnerabile, cu risc sport de excluziune socială, persoanele marginalizate, cu dizabilităţi sau necesităţi speciale. Antreprenoriatul social pune accent pe sustenabilitate, inovaţie şi utilitate.

Antreprenor social poate fi orice agent economic care îşi doreşte să contribuie la bunăstarea socială şi dezvoltarea comunităţii în care activează, prin oferirea serviciilor gratuite sau partial plătite pentru anumite categorii sociale sau prin angajarea persoanelor social-vulnerabile.

În Republica Moldova, afacerile sociale sunt susţinute atât la nivel guvernamental, cât şi la nivel european. Timp de trei ani, (01 ianuarie 2022 – 31 decembrie 2024) Uniunea Europeană şi Suedia, prin intermediul Fundaţiei Est-Europene, au implementat proiectul “Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în Republica Moldova”. În cadrul acestui proiect s-a desfăşurat un apel de granturi în urma căruia au fost selectate 10 organizaţii ale societăţii civile din Republica Moldova (8 pe malul drept al râului Nistru și 2 pe malul stâng al râului Nistru) care au beneficiat de susţinere financiară în valoare de 37 500 euro, pentru a lansa sau dezvolta afaceri sociale.

Toate cele 10 afaceri sociale sunt sustenabile şi vor continua activitatea după încheierea proiectului pe 31 decembrie 2024.

Bugetul total al proiectului “Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în Republica Moldova” în cei trei ani de zile de desfăşurare este de 1.123.000 euro.

#Granturi #antreprenoriat social #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul persoanelor care suferă de foame sau se confruntă cu dificultăți grave la nivel mondial continuă să crească, în timp ce contribuțiile financiare ale celor mai bogate națiuni pentru ajutor umanitar scad semnificativ. Potrivit Organizației Națiunilor Unite (ONU), doar aproximativ 60% dintre cei 307 milioane de oameni care vor avea nevoie de asistență umanitară în 2025 vor primi ajutor. Astfel, peste 117 milioane de persoane riscă să rămână fără sprijin esențial, scrie Reuters.

În 2024, ONU estimează că va strânge doar 46% din cele 49,6 miliarde de dolari necesare pentru a acoperi nevoile umanitare globale, marcând al doilea an consecutiv cu un deficit major de finanțare. Acest lucru forțează agențiile umanitare să ia decizii dureroase, cum ar fi reducerea rațiilor alimentare sau limitarea numărului de beneficiari.

În Siria, Programul Alimentar Mondial (PAM), principalul distribuitor de alimente al ONU, a fost nevoit să reducă numărul de persoane asistate de la 6 milioane la doar 1 milion, conform declarațiilor Raniei Dagash-Kamara, director adjunct al organizației. „Suntem într-o situație în care luăm de la cei flămânzi pentru a hrăni pe cei care mor de foame”, a spus Dagash-Kamara.

Cele mai mari contribuții pentru ajutor umanitar provin din Statele Unite, Germania și Comisia Europeană, care au acoperit 58% din finanțarea globală între 2020 și 2024. Cu toate acestea, Germania a redus finanțarea cu 500 de milioane de dolari din 2023 până în 2024 și plănuiește o reducere suplimentară de 1 miliard de dolari pentru 2025.

În același timp, contribuțiile Chinei, Rusiei și Indiei au fost neglijabile, cumulând mai puțin de 1% din finanțarea globală. În 2023, China a oferit doar 11,5 milioane de dolari, iar India 6,4 milioane de dolari pentru ajutor umanitar.

Rezultatul recentelor alegeri din Statele Unite, în urma cărora Donald Trump a fost ales președinte pentru un al doilea mandat, adaugă incertitudine în privința sprijinului american pentru ajutorul umanitar. Trump a încercat anterior să reducă finanțarea internațională și a numit consilieri care susțin tăieri suplimentare în acest domeniu.

Numărul tot mai mare de crize umanitare, agravate de conflicte, fenomene meteorologice extreme și inflația globală, pune o presiune enormă asupra sistemului de ajutor umanitar. În 2023, aproximativ 282 de milioane de oameni din 59 de țări s-au confruntat cu niveluri ridicate de insecuritate alimentară acută.

Lipsa de fonduri suficiente și dificultățile logistice, mai ales în zonele de conflict, îngreunează eforturile de a ajunge la cei care au cea mai mare nevoie de ajutor. Potrivit unui raport al Reuters, crizele din Sudan, Myanmar și Afganistan sunt printre cele mai grave exemple ale eșecului sistemului actual de ajutorare.

Fostul șef al ajutorului umanitar al ONU, Martin Griffiths, a subliniat necesitatea schimbării modelului de finanțare al organizației. Propuneri anterioare, precum introducerea unui sistem de taxe pentru statele membre, similar cu cel folosit pentru bugetul ONU, nu au fost acceptate de donatori.

ONU lucrează acum pentru a diversifica baza de donatori, însă provocările rămân imense. „Nu ne putem baza doar pe același grup de donatori, oricât de generoși ar fi aceștia”, a declarat Jens Laerke, purtător de cuvânt al Biroului pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare al ONU.