Ce este putred pe piața cripto?

15 Iun. 2022, 07:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Iun. 2022, 07:08 // Actual //  bani.md

Problemele legate de piața cripto activelor (mai cunoscute, în mod eronat, ca și „cripto monede”) par să apară aproape zilnic la știri, dar mai puțin mediatizate sunt eforturile Uniunii Europene de a introduce un sistem de reglementare adecvat acestui nou sector al finanțării descentralizate.

La începutul lunii iunie, Comisia Federală pentru Comerț a Statelor Unite ale Americii făcea publice datele unei analize care arăta că doar din ianuarie 2021 și până în martie 2022, consumatorii au pierdut peste 1 miliard de dolari în cripto monede din cauza înșelătoriilor. Cele mai multe dintre pierderile raportate de consumatori au fost cauzate de escrocherii cu investiții în cripto monede false. Analiza Comisiei Federale pentru Comerț a SUA cuprinde și constatarea că mulți dintre escroci au o adevărată predilecție pentru a cere plăți în cripto monede, iar în totalul fraudelor financiare cărora consumatorii le-au căzut victime, un dolar din patru au fost pierduți prin astfel de manevre necinstite.

Dar, așa cum atrăgea Paul Krugman atenția într-un editorial din The New York Times din această săptămână, suma totală a pierderilor consumatorilor americani din înșelăciuni pe piața cripto este posibil să fie mult mai mare, nu toate fraudele fiind raportate autorităților.

De asemenea, nu trebuie să se facă o confuzie între suma pierdută de consumatori datorită fraudelor și pierderile din scăderile sau chiar prăbușirile de pe o zi pe alta a valorii investițiilor în astfel de active. Exemplele cele mai recente și cu efect usturător pentru cei care investesc pe aceste piețe sunt căderile așa-numitelor „monede stabile” TerraUSD și a monedei-soră Luna, care s-au prăbușit la scurt timp una după cealaltă.

Aici, cuprinși de panica pierderii de valoare a TerraUSD, care, cel puțin conform denumirii, trebuia să păstreze o valoare constantă de 1 USD, investitorii s-au debarasat intempestiv de plasamentele din prima cripto-monedă și și-au transferat fondurile în celălalt crito activ, Luna, cu care de altfel era în conexiune, iar mecanismul de echilibrare s-a oprit și ambele monede — Terra și Luna s-au prăbușit. Rezultatul imediat a fost că peste 17 miliarde de dolari în valoare cripto au fost șterse rapid în haosul acesta, iar prăbușirea a ridicat din nou întrebări despre monedele stabile („stable coins”) și despre cripto active în general. Miliarde de dolari în avere cripto s-au fost evaporat, trimițând unde de șoc pe întreaga piață, iar accidentul a atras atenția politicienilor și a autorităților de reglementare, care sunt puse în impas de prea rapida dezvoltare a tehnologiei și prea lentul proces de reglementare.

De altfel, marile firme de investiții au atras atenția că, din cauza interconectărilor existente pe aceste piețe, o cădere a unui astfel de activ poate duce la o prăbușire în lanț, fiind evaluat inclusiv riscul sistemic adus de o astfel de evoluție nefastă. Această apreciere, vis-a-vis de lipsa de reglementare a acestor piețe și de imposibilitatea de a cunoaște valoarea totală a fondurilor investite (deoarece sunt și fonduri care trec „pe sub radar”) și câți din acești bani aparțin, de fapt, unor investitori instituțional fac ca un colaps de amploare, să poată avea consecințe imposibil de evaluat pentru stabilitatea financiară globală.

Cu multă vehemență, economiști de prestigiu, precum Nouriel Roubini, s-au pronunțat despre cripto-monede și piețele acestea ca fiind nu doar în faza unor bule speculative, ci și escrocherii gigantice. Investitori cu experiență de o viață nu s-au ferit să le numească „otravă de șobolani la pătrat” (Warren Buffet).

De altfel, piața cripto scârțâie din toate încheieturile, fiind blamate nu doar fraudele sau numărul ridicat de proiecte eșuate, ci și conexiunile cu finanțarea terorismului, a traficului de droguri, spălare de bani și chiar infracțiuni de șantaj.

Cum a devenit gigantul criptografic Binance un hub pentru hackeri, escroci și traficanți de droguri

foarte recentă investigație a Reuters, s-a concretizat într-un amplu raport intitulat „Cum a devenit gigantul criptografic Binance un hub pentru hackeri, escroci și traficanți de droguri”. Raportul devoalează activitatea unor grupări de hackeri situați în cele mai neașteptate colțuri ale lumii (precum Coreea de Nord), care, de exemplu, folosind gigantul criptografic Binance, s-a infiltrat pe o platformă din Slovacia și a sustras monede virtuale în valoare de aproximativ 5,4 milioane de dolari. Mai departe, investigații complexe leagă activitatea acestei grupări de hackeri de finanțarea programului de arme nucleare al Coreei de Nord, arată raportul Reuters.

În același raport, Reuters a analizat date detaliate despre tranzacțiile clienților Binance pe site-uri „darknet” – cunoscute ca fiind piețe pentru narcotice, arme și alte articole ilegale. Raportul Reuters spune că datele analizate au arătat că, din 2017 până în 2022, cumpărătorii și vânzătorii de pe cea mai mare piață de droguri darknet din lume, un site în limba rusă numit Hydra, au folosit Binance pentru a face și a primi plăți cripto în valoare de 780 de milioane de dolari. De asemenea, raportul prezintă cazul lui Konrad Alber, un avocat pensionar din Germania, care a fost victima unei fraude în care a pierdut 35.000 de euro în urma investițiilor făcute pe o platformă online, numită Grandefex, care a promis că va „dezlănțui” potențialul banilor lui printr-un algoritm sofisticat. În momentul de față, de cazul său se ocupă poliția pentru criminalitate cibernetică din Germania.

Realitatea Live

26 Feb. 2026, 17:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
26 Feb. 2026, 17:56 // Actual //  Grîu Tatiana

Guvernul Ucrainei a pregătit în această săptămână un proiect de hotărâre „Cu privire la modificarea Hotărârii Cabinetului de Miniștri al Ucrainei din 31 decembrie 2025, nr. 1795”. Documentul prevede că importurile de produse vitivinicole din Republica Moldova vor fi supuse regimului de licențiere până la încetarea acțiunilor discriminatorii față de Ucraina. Măsura vizează strugurii proaspeți, vinurile, alcoolul etilic și distilatele, potrivit presei ucrainene.

În nota informativă la proiectul de hotărâre se precizează că motivul interzicerii importului în Ucraina a întregii producții vitivinicole din Republica Moldova este Ordinul nr. 48 din 26 ianuarie 2026, emis de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), precum și notificarea transmisă de această instituție la Organizația Mondială a Comerțului (nr. G/SPS/N/MDA/3), care conține informații incorecte.

Este vorba despre decizia ANSA de a interzice importul în Republica Moldova al cărnii de pasăre și al produselor derivate din carne de pasăre din Ucraina, după ce în furajele pentru păsări expediate din Ucraina spre Moldova a fost depistat antibioticul metronidazol.

La începutul lunii curente, vicepremierul Ucrainei, Taras Kachka, i-a adresat o scrisoare oficială ministrei Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga. În document, el a informat că Guvernul Ucrainei intenționează să blocheze integral importurile de produse vitivinicole din Republica Moldova, ca măsură de reciprocitate la interdicția impusă de Chișinău asupra cărnii de pasăre și a produselor derivate din carne de pasăre din Ucraina.

În nota informativă la proiectul hotărârii Guvernului Ucrainei „Cu privire la modificarea Hotărârii Cabinetului de Miniștri al Ucrainei din 31 decembrie 2025, nr. 1795” se precizează că scopul documentului este aplicarea unor măsuri de răspuns la acțiuni discriminatorii și/sau neprietenoase ale Republicii Moldova. Ca argument pentru necesitatea adoptării documentului se invocă articolul 16 din Legea Ucrainei „Cu privire la activitatea economică externă”, care prevede că „decizia privind aplicarea regimului de licențiere a exportului (importului) de mărfuri, inclusiv stabilirea de cote (restricții cantitative sau de alt tip), este adoptată de Cabinetul de Miniștri al Ucrainei, cu indicarea listei concrete de bunuri supuse licențierii, a perioadei de valabilitate a acesteia și a limitelor cantitative sau a altor restricții pentru fiecare produs în parte”.

Alineatul 8 al articolului 16 din Lege prevede, în mod expres, că licențierea importului de mărfuri poate fi instituită în Ucraina în cazul în care este necesară aplicarea unor măsuri de răspuns la acțiuni discriminatorii și/sau neprietenoase ale altor state, uniuni vamale sau grupări economice.

Prin Hotărârea Guvernului Ucrainei din 31 decembrie 2025, nr. 1795 „Cu privire la aprobarea listelor de mărfuri al căror export și import sunt supuse licențierii și a cotelor pentru anul 2026” au fost aprobate listele mărfurilor pentru care se aplică regimul de licențiere la export și import, precum și volumele cotelor stabilite pentru anul 2026.

„Prin Ordinul nr. 48 din 26 ianuarie 2026, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a Republicii Moldova (ANSA) a suspendat temporar importul de carne de pasăre, subproduse avicole și produse care conțin carne de pasăre din Ucraina pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată, ANSA a transmis o notificare la Organizația Mondială a Comerțului (nr. G/SPS/N/MDA/33 din 26.01.2026), în care au fost prezentate informații incorecte privind motivele suspendării importului de carne de pasăre din Ucraina, iar aceasta creează riscul introducerii unor restricții nejustificate și asupra altor produse agroalimentare ucrainene de către terți. În același timp, informațiile prezentate vizau rezultatele testării unor furaje de origine ucraineană utilizate pentru hrănirea păsărilor în Moldova, precum și rezultatele analizării a două probe de ser sangvin prelevate de la păsări de origine moldovenească, la o fermă din Criuleni, Republica Moldova. Nu există dovezi că în carnea de pasăre, subprodusele avicole sau produsele care conțin carne de pasăre provenite din Ucraina au fost depistate reziduuri de metronidazol”, se arată în document.

De asemenea, în nota informativă se menționează că, potrivit articolului 2 din Acordul OMC privind aplicarea măsurilor sanitare și fitosanitare, „membrii trebuie să se asigure că măsurile lor sanitare și fitosanitare nu creează o discriminare arbitrară sau nejustificată între membrii pe teritoriul cărora există condiții identice sau similare, inclusiv între propriii membri. Măsurile sanitare și fitosanitare nu trebuie aplicate într-un mod care să constituie o restricție ascunsă a comerțului internațional”.

Având în vedere cele menționate, dar și necesitatea protejării intereselor economice ale Ucrainei ca reacție la acțiunile considerate discriminatorii ale Republicii Moldova, Guvernul ucrainean intenționează să introducă regimul de licențiere pentru importurile în Ucraina din Republica Moldova ale unor mărfuri încadrate la următoarele coduri, potrivit Clasificatorului ucrainean al mărfurilor pentru activitatea economică externă (УКТ ВЭД): 0806 – struguri; 2204 – vinuri; 2207 și 2208 – alcool și distilate.

 Un reprezentant al grupului ucrainean de negociere în relația cu Republica Moldova a declarat: „Proiectul de hotărâre al Guvernului Ucrainei privind introducerea licențierii importului de vinuri și alcool din Moldova este un pas forțat, dar pe deplin justificat. În decurs de mai multe săptămâni am încercat să soluționăm problema în cadrul grupurilor de lucru. În schimb, am primit din partea ANSA un sabotaj deschis și o tentativă de a discredita instituțiile noastre de stat. Ucraina nu va tolera un asemenea comportament. Dacă conducerea ANSA consideră că poate bloca fără consecințe importurile din Ucraina, pe baza unor informații incorecte transmise la OMC, atunci ar trebui să fie pregătită să le explice propriilor vinificatori de ce piața ucraineană le este închisă.”