Ce este putred pe piața cripto?

15 Iun. 2022, 07:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Iun. 2022, 07:08 // Actual //  bani.md

Problemele legate de piața cripto activelor (mai cunoscute, în mod eronat, ca și „cripto monede”) par să apară aproape zilnic la știri, dar mai puțin mediatizate sunt eforturile Uniunii Europene de a introduce un sistem de reglementare adecvat acestui nou sector al finanțării descentralizate.

La începutul lunii iunie, Comisia Federală pentru Comerț a Statelor Unite ale Americii făcea publice datele unei analize care arăta că doar din ianuarie 2021 și până în martie 2022, consumatorii au pierdut peste 1 miliard de dolari în cripto monede din cauza înșelătoriilor. Cele mai multe dintre pierderile raportate de consumatori au fost cauzate de escrocherii cu investiții în cripto monede false. Analiza Comisiei Federale pentru Comerț a SUA cuprinde și constatarea că mulți dintre escroci au o adevărată predilecție pentru a cere plăți în cripto monede, iar în totalul fraudelor financiare cărora consumatorii le-au căzut victime, un dolar din patru au fost pierduți prin astfel de manevre necinstite.

Dar, așa cum atrăgea Paul Krugman atenția într-un editorial din The New York Times din această săptămână, suma totală a pierderilor consumatorilor americani din înșelăciuni pe piața cripto este posibil să fie mult mai mare, nu toate fraudele fiind raportate autorităților.

De asemenea, nu trebuie să se facă o confuzie între suma pierdută de consumatori datorită fraudelor și pierderile din scăderile sau chiar prăbușirile de pe o zi pe alta a valorii investițiilor în astfel de active. Exemplele cele mai recente și cu efect usturător pentru cei care investesc pe aceste piețe sunt căderile așa-numitelor „monede stabile” TerraUSD și a monedei-soră Luna, care s-au prăbușit la scurt timp una după cealaltă.

Aici, cuprinși de panica pierderii de valoare a TerraUSD, care, cel puțin conform denumirii, trebuia să păstreze o valoare constantă de 1 USD, investitorii s-au debarasat intempestiv de plasamentele din prima cripto-monedă și și-au transferat fondurile în celălalt crito activ, Luna, cu care de altfel era în conexiune, iar mecanismul de echilibrare s-a oprit și ambele monede — Terra și Luna s-au prăbușit. Rezultatul imediat a fost că peste 17 miliarde de dolari în valoare cripto au fost șterse rapid în haosul acesta, iar prăbușirea a ridicat din nou întrebări despre monedele stabile („stable coins”) și despre cripto active în general. Miliarde de dolari în avere cripto s-au fost evaporat, trimițând unde de șoc pe întreaga piață, iar accidentul a atras atenția politicienilor și a autorităților de reglementare, care sunt puse în impas de prea rapida dezvoltare a tehnologiei și prea lentul proces de reglementare.

De altfel, marile firme de investiții au atras atenția că, din cauza interconectărilor existente pe aceste piețe, o cădere a unui astfel de activ poate duce la o prăbușire în lanț, fiind evaluat inclusiv riscul sistemic adus de o astfel de evoluție nefastă. Această apreciere, vis-a-vis de lipsa de reglementare a acestor piețe și de imposibilitatea de a cunoaște valoarea totală a fondurilor investite (deoarece sunt și fonduri care trec „pe sub radar”) și câți din acești bani aparțin, de fapt, unor investitori instituțional fac ca un colaps de amploare, să poată avea consecințe imposibil de evaluat pentru stabilitatea financiară globală.

Cu multă vehemență, economiști de prestigiu, precum Nouriel Roubini, s-au pronunțat despre cripto-monede și piețele acestea ca fiind nu doar în faza unor bule speculative, ci și escrocherii gigantice. Investitori cu experiență de o viață nu s-au ferit să le numească „otravă de șobolani la pătrat” (Warren Buffet).

De altfel, piața cripto scârțâie din toate încheieturile, fiind blamate nu doar fraudele sau numărul ridicat de proiecte eșuate, ci și conexiunile cu finanțarea terorismului, a traficului de droguri, spălare de bani și chiar infracțiuni de șantaj.

Cum a devenit gigantul criptografic Binance un hub pentru hackeri, escroci și traficanți de droguri

foarte recentă investigație a Reuters, s-a concretizat într-un amplu raport intitulat „Cum a devenit gigantul criptografic Binance un hub pentru hackeri, escroci și traficanți de droguri”. Raportul devoalează activitatea unor grupări de hackeri situați în cele mai neașteptate colțuri ale lumii (precum Coreea de Nord), care, de exemplu, folosind gigantul criptografic Binance, s-a infiltrat pe o platformă din Slovacia și a sustras monede virtuale în valoare de aproximativ 5,4 milioane de dolari. Mai departe, investigații complexe leagă activitatea acestei grupări de hackeri de finanțarea programului de arme nucleare al Coreei de Nord, arată raportul Reuters.

În același raport, Reuters a analizat date detaliate despre tranzacțiile clienților Binance pe site-uri „darknet” – cunoscute ca fiind piețe pentru narcotice, arme și alte articole ilegale. Raportul Reuters spune că datele analizate au arătat că, din 2017 până în 2022, cumpărătorii și vânzătorii de pe cea mai mare piață de droguri darknet din lume, un site în limba rusă numit Hydra, au folosit Binance pentru a face și a primi plăți cripto în valoare de 780 de milioane de dolari. De asemenea, raportul prezintă cazul lui Konrad Alber, un avocat pensionar din Germania, care a fost victima unei fraude în care a pierdut 35.000 de euro în urma investițiilor făcute pe o platformă online, numită Grandefex, care a promis că va „dezlănțui” potențialul banilor lui printr-un algoritm sofisticat. În momentul de față, de cazul său se ocupă poliția pentru criminalitate cibernetică din Germania.

Realitatea Live

10 Mart. 2026, 16:52
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Mart. 2026, 16:52 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Aproximativ 24,5% din consumul final brut de energie electrică al Republicii Moldova a fost acoperit în anul 2025 din surse de energie regenerabilă (SER), potrivit datelor calculate pe baza rapoartelor publicate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și a informațiilor furnizate de Centrul Național pentru Energie Durabilă.

Creșterea ponderii energiei regenerabile a fost determinată atât de majorarea numărului de producători, cât și de extinderea rapidă a capacităților instalate la nivel național. Astfel, la sfârșitul anului 2025 capacitatea totală instalată din surse regenerabile a depășit 980 MW, comparativ cu aproximativ 77 MW în anul 2020, ceea ce înseamnă o creștere de 12,7 ori în ultimii cinci ani.

Doar pe parcursul anului 2025 au fost instalate peste 400 MW, echivalentul a mai mult de 40% din totalul capacităților existente, anul fiind considerat unul record pentru dezvoltarea energiei regenerabile în țară.

Cea mai răspândită tehnologie rămâne energia fotovoltaică, care a ajuns la 710,56 MW, reprezentând aproximativ 72% din totalul capacităților instalate. Aceasta este urmată de energia eoliană, cu 246,52 MW sau 25% din total. Capacitățile hidro și cele pe biogaz însumează 16,75 MW (2%), respectiv 7,16 MW (1%).

Un rol important în dezvoltarea sectorului îl au prosumatorii consumatori care produc energie pentru consum propriu. La finalul anului 2025 erau înregistrați 8.713 prosumatori, dintre care 5.051 beneficiază de mecanismul de contorizare netă, iar 3.662 de facturare netă. Aceștia au contribuit la instalarea unei capacități totale de 195,27 MW, adică aproximativ 20% din capacitățile SER instalate.

Mecanismele de sprijin oferite de stat au contribuit în total la instalarea a 442,4 MW, reprezentând 45% din capacitatea totală existentă, prin instrumente precum tariful fix, prețul fix sau alte scheme de sprijin prevăzute de legislație.

Totodată, peste jumătate din capacitățile instalate 538,58 MW (55%) au fost dezvoltate pe piața liberă, ceea ce indică interesul tot mai mare al investitorilor pentru proiecte în domeniul energiei regenerabile.

Anul 2025 a marcat și lansarea primelor licitații pentru construcția de centrale electrice eoliene și fotovoltaice, inclusiv proiecte care prevăd sisteme de stocare a energiei. Aceste inițiative urmăresc atingerea obiectivelor stabilite în Planul Național Integrat pentru Energie și Climă 2025–2030, care prevede cel puțin 27% energie din surse regenerabile în consumul final brut și 31,2% energie electrică din surse regenerabile în consumul final brut de electricitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!