Rusia s-a răzgândit: pe lângă Lituania, vrea să anuleze recunoașterea independenței Estoniei, Letoniei și Ucrainei

Deputatul Dumei de Stat a Federației Ruse, Evgheni Fedorov, membru al partidului lui Putin, a spus că Moscova ar putea retrage recunoașterea independenței unui număr de țări apărute din spațiul post-sovietic. În primul rând, vorbim despre Letonia, Estonia și Ucraina, relatează presa rusă.

Anterior, Fedorov inițiase deja un proiect de lege privind abolirea rezoluției Consiliului de Stat al URSS cu privire la recunoașterea independenței Republicii Lituania.

Deputatul a spus că Lituania este doar începutul, întrucât reprezintă o mare amenințare pentru Rusia în ceea ce privește situația legată de regiunea Kaliningrad, în confruntarea cu NATO și Statele Unite.

„Prin urmare, Lituania este mai importantă acum, dar asta nu înseamnă că ne vom opri aici”, a spus Fedorov, adăugând că, presupusa încălcare a legilor Uniunii Sovietice cu privire la dreptul de secesiune a republicilor din componență a fost cel mai clar manifestat la Vilnius.

În viitor, el vrea anularea recunoașterii independenței și în cazul Letonia, Estonia și Ucraina.

În același timp, deputatul rus consideră Letonia, Lituania, Ucraina și Estonia „reprezentând o amenințare pentru Moscova”, dar „nerecunoașterea independenței” nu este planificată pentru țările iubitoare de pace ale fostei URSS.

Lituania deja a reacționat la atacul Dumei de Stat privind „abolirea independenței” țării. Ministrul Afacerilor Externe al țării, Gabrielius Landsbergis, a spus că Rusia, atât în politică, cât și în război, acționează „contrar standardelor umane”. Biroul Președintelui Lituaniei a refuzat să comenteze această „absurditate”, menționând că în țara agresoră se putea spune orice, chiar și că „Poate și Luna aparține Rusiei”.

„Poate cred că vor speria pe cineva? Ei pot spune că Luna aparține Rusiei, aceasta este ideea lor și atât. Nu are rost să comentăm”, a spus deputatul lituanian Radvile Morkunaite-Mikulenienė.

Lituania a achiziționat 110 tunuri puternice anti-drone EDM4S Sky pentru armata ucraineană. În viitorul apropiat, acestea vor fi livrate în Ucraina și distribuite între 35 de unități militare ucrainene.

În plus, în bugetul de stat al Lituaniei poate apărea o cheltuială separată – „Pentru restaurarea și reconstrucția Ucrainei”. În consecință, alocarea fondurilor va fi asigurată în avans, iar finanțarea va fi stabilă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#state #recunoastere #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.