Ce este un start-up? Definiție, caracteristici și etape de dezvoltare

Un start-up este o organizație ce lansează un produs sau serviciu pentru soluționarea unei probleme printr-o manieră inovativă.

Diferiți experți dau diferite noțiuni startup-ului. Pentru unii este o organizație, pentru cineva este o companie, pentru cineva este un business la început de cale.

„O companie de cinci ani poate fi încă o start-up”, definește Paul Graham, șeful acceleratorului Y Combinator. Așadar, conceptul timpului nu definește nicicum momentul când un start-up încetează să mai fie numit așa.

Startup-ul are un model de afaceri reproductibil și scalabil

Un lucru clar este că: atributul cheie al unui start-up este capacitatea sa de a crește. Un start-up este o companie concepută pentru a escalada foarte rapid. Acest accent pe creștere fără restricții geografice diferențiază startup-urile de întreprinderile mici. Un restaurant dintr-un oraș nu este un start-up și nici o franciză nu poate fi numit start-up.

Afacerile tradiționale duplică ceea ce s-a făcut până acum în domeniul respectiv. Un potențial proprietar de restaurant poate crea o franciză a unui restaurant existent. Acest exemplu funcționează bazat pe șablon existent al modului în care ar trebui să funcționeze o companie. Un start-up, însă, își propune să creeze un plan de acțiuni complet nou.

Începutul începuturilor – crearea prototipului (MVP)

Prototipul se transformă într-un produs cu drepturi depline, se transformă și se dezvoltă, crescând de multe ori. În tot acest timp, startup-ul atrage investiții de mai multe ori, echipa se mărește, crește și complexitatea produsului.

În cele din urmă, scopul inițierii unui start-up este să-l vândă unei mari corporații sau să enumere acțiunile sale și să continue să funcționeze ca o companie separată.

Ciclul de dezvoltare al unui start-up trece prin cinci etape principale:

Etapa de inițiere – studierea pieței, elaborarea unui plan de acțiune, activități de pregătire, primele negocieri cu părțile interesate.

Etapa de lansare – momentul lansării și primele săptămâni de muncă este cea mai critică perioadă din viața unui start-up.

Etapa de creștere – timpul când un start-up a luat deja o poziție stabilă pe piața primară și se îndreaptă cu încredere către atingerea obiectivelor prezentate în planul de afaceri.

Etapa de expansiune – când planul de cucerire a pieței primare este aproape complet și afacerea se extinde pe alte piețe, inclusiv prin cumpărarea altor startup-uri.

Exit – ieșirea din start-up a fondatorilor inițiali și vânzarea ulterioară a afacerii către investitori strategici. În caz de eșec, „ieșirea” este considerată închiderea afacerii.

Așadar, un start-up nu este doar o companie la început de cale. Un start-up este o companie creată de oameni ambițioși, care sunt gata să-și promoveze proiectul cu orice preț. Întrucât startup-urile nu au întotdeauna finanțare, investitorii vin să ajute, atrași de oportunitatea de a face bani.

Sursa: blueprint.md

#definitie #caracteristici #solutie #model de afaceri #problema #start-up #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor a lansat consultările publice pentru actualizarea metodologiei de percepere a taxelor locale, o reformă mult așteptată de autoritățile publice locale, care ar urma să le ofere primăriilor mai mult control asupra modului în care sunt stabilite și încasate impozitele pe terenuri și bunuri imobiliare.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a subliniat că inițiativa nu urmărește neapărat majorarea taxelor, ci corectarea și clarificarea sistemului de impozitare, într-un context în care multe proprietăți sunt prost evidențiate sau deloc evaluate.

„Suntem abia la etapa de consultări. Nu putem spune acum dacă taxele vor crește. Ideea este ca primăriile să poată stabili mai corect și mai exact aceste taxe, în funcție de realitatea pe care o cunosc ele cel mai bine. În multe cazuri avem terenuri și proprietăți nedelimitate, neevaluate, ceea ce creează dificultăți majore pentru primării în a încasa ceea ce li se cuvine”, a explicat Gavriliță.

Potrivit ministrului, noua metodologie va oferi administrațiilor locale libertatea de a stabili coeficienți și mărimi de impozitare, pe baza unei baze de date mai clare și mai transparente.

„Va fi la discreția primăriilor să fixeze aceste coeficienți, într-o realitate mai transparentă. Scopul este să colectăm mai corect, nu arbitrar”, a punctat ministrul Finanțelor.

În perioada 2020–2022, impozitul pe terenuri agricole a fost fixat centralizat – de exemplu 1,5 lei pentru un grad-hectar pentru terenurile arabile cu indici cadastrali și 110 lei pe hectar pentru cele fără indici, în timp ce fânețele și pășunile erau taxate la jumătate (0,75 lei/grad-hectar sau 55 lei/ha). Din 2023, însă, aceste cote nu mai sunt stabilite de Guvern, ci sunt delegate autorităților locale, care decid nivelul taxelor pentru terenuri agricole, intravilan și extravilan. Pentru terenurile intravilane ale gospodăriilor, până în 2022 impozitul era de 1 leu la 100 m² în sate, 2 lei în orașe și 10 lei la 100 m² în Chișinău și Bălți, iar pentru terenurile firmelor putea ajunge la 30 lei la 100 m². La clădiri, persoanele fizice și firmele plăteau între 0,1% și 0,3% din valoarea imobilului, în funcție de destinație, iar pentru locuințe cota minimă este de 0,05%, cu penalizări drastice pentru casele mari: până în 2023, impozitul se majora de 10 ori pentru locuințele peste 200 m² și de 15 ori pentru cele peste 300 m².