Ce este un start-up? Definiție, caracteristici și etape de dezvoltare

Startup-ul are un model de afaceri reproductibil și scalabil

Un lucru clar este că: atributul cheie al unui start-up este capacitatea sa de a crește. Un start-up este o companie concepută pentru a escalada foarte rapid. Acest accent pe creștere fără restricții geografice diferențiază startup-urile de întreprinderile mici. Un restaurant dintr-un oraș nu este un start-up și nici o franciză nu poate fi numit start-up.

Afacerile tradiționale duplică ceea ce s-a făcut până acum în domeniul respectiv. Un potențial proprietar de restaurant poate crea o franciză a unui restaurant existent. Acest exemplu funcționează bazat pe șablon existent al modului în care ar trebui să funcționeze o companie. Un start-up, însă, își propune să creeze un plan de acțiuni complet nou.

Începutul începuturilor – crearea prototipului (MVP)

Prototipul se transformă într-un produs cu drepturi depline, se transformă și se dezvoltă, crescând de multe ori. În tot acest timp, startup-ul atrage investiții de mai multe ori, echipa se mărește, crește și complexitatea produsului.

În cele din urmă, scopul inițierii unui start-up este să-l vândă unei mari corporații sau să enumere acțiunile sale și să continue să funcționeze ca o companie separată.

Ciclul de dezvoltare al unui start-up trece prin cinci etape principale:

Etapa de inițiere – studierea pieței, elaborarea unui plan de acțiune, activități de pregătire, primele negocieri cu părțile interesate.

Etapa de lansare – momentul lansării și primele săptămâni de muncă este cea mai critică perioadă din viața unui start-up.

Etapa de creștere – timpul când un start-up a luat deja o poziție stabilă pe piața primară și se îndreaptă cu încredere către atingerea obiectivelor prezentate în planul de afaceri.

Etapa de expansiune – când planul de cucerire a pieței primare este aproape complet și afacerea se extinde pe alte piețe, inclusiv prin cumpărarea altor startup-uri.

Exit – ieșirea din start-up a fondatorilor inițiali și vânzarea ulterioară a afacerii către investitori strategici. În caz de eșec, „ieșirea” este considerată închiderea afacerii.

Așadar, un start-up nu este doar o companie la început de cale. Un start-up este o companie creată de oameni ambițioși, care sunt gata să-și promoveze proiectul cu orice preț. Întrucât startup-urile nu au întotdeauna finanțare, investitorii vin să ajute, atrași de oportunitatea de a face bani.

Sursa: blueprint.md

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.