Ce este un start-up? Definiție, caracteristici și etape de dezvoltare

13 Aug. 2021, 17:20
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
13 Aug. 2021, 17:20 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Un start-up este o organizație ce lansează un produs sau serviciu pentru soluționarea unei probleme printr-o manieră inovativă.

Diferiți experți dau diferite noțiuni startup-ului. Pentru unii este o organizație, pentru cineva este o companie, pentru cineva este un business la început de cale.

„O companie de cinci ani poate fi încă o start-up”, definește Paul Graham, șeful acceleratorului Y Combinator. Așadar, conceptul timpului nu definește nicicum momentul când un start-up încetează să mai fie numit așa.

Startup-ul are un model de afaceri reproductibil și scalabil

Un lucru clar este că: atributul cheie al unui start-up este capacitatea sa de a crește. Un start-up este o companie concepută pentru a escalada foarte rapid. Acest accent pe creștere fără restricții geografice diferențiază startup-urile de întreprinderile mici. Un restaurant dintr-un oraș nu este un start-up și nici o franciză nu poate fi numit start-up.

Afacerile tradiționale duplică ceea ce s-a făcut până acum în domeniul respectiv. Un potențial proprietar de restaurant poate crea o franciză a unui restaurant existent. Acest exemplu funcționează bazat pe șablon existent al modului în care ar trebui să funcționeze o companie. Un start-up, însă, își propune să creeze un plan de acțiuni complet nou.

Începutul începuturilor – crearea prototipului (MVP)

Prototipul se transformă într-un produs cu drepturi depline, se transformă și se dezvoltă, crescând de multe ori. În tot acest timp, startup-ul atrage investiții de mai multe ori, echipa se mărește, crește și complexitatea produsului.

În cele din urmă, scopul inițierii unui start-up este să-l vândă unei mari corporații sau să enumere acțiunile sale și să continue să funcționeze ca o companie separată.

Ciclul de dezvoltare al unui start-up trece prin cinci etape principale:

Etapa de inițiere – studierea pieței, elaborarea unui plan de acțiune, activități de pregătire, primele negocieri cu părțile interesate.

Etapa de lansare – momentul lansării și primele săptămâni de muncă este cea mai critică perioadă din viața unui start-up.

Etapa de creștere – timpul când un start-up a luat deja o poziție stabilă pe piața primară și se îndreaptă cu încredere către atingerea obiectivelor prezentate în planul de afaceri.

Etapa de expansiune – când planul de cucerire a pieței primare este aproape complet și afacerea se extinde pe alte piețe, inclusiv prin cumpărarea altor startup-uri.

Exit – ieșirea din start-up a fondatorilor inițiali și vânzarea ulterioară a afacerii către investitori strategici. În caz de eșec, „ieșirea” este considerată închiderea afacerii.

Așadar, un start-up nu este doar o companie la început de cale. Un start-up este o companie creată de oameni ambițioși, care sunt gata să-și promoveze proiectul cu orice preț. Întrucât startup-urile nu au întotdeauna finanțare, investitorii vin să ajute, atrași de oportunitatea de a face bani.

Sursa: blueprint.md

 

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!